Președinte al țării ales de Parlament, pentru "o formulă coerentă de democrație parlamentară", regândirea urgentă a actualului sistem de impozitare, unificarea Pilonului I de pensii cu Pilonul II, schimbarea radicală a politicii salariale, menținerea unui ritm mediu anual de creștere a PIB de 3–4% care să poată urca însă la 5%, limitarea dreptului de cumpărare a terenurilor agricole de către cetățenii străini în condiții agreate de UE, minimum două noi locații militare pentru facilități americane și listarea la Bursă a unui fond de investiții pentru Republica Moldova sunt doar unele dintre țintele introduse în proiectul Strategiei de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani.
Marți, Președinția a anunțat că președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu prim-ministrul Dacian Cioloș și cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, pentru a discuta despre Strategia de dezvoltare durabilă a României, aflată în curs de elaborare în cadrul Academiei Române sub înaltul patronaj al președintelui.
În forma actuală, diferită de cea redactată anul trecut, editată și aflată deja în biblioteca Academiei, proiectul de strategie propune acum diferite măsuri prin care se crede că România va putea progresa substanțial în următorii 20 de ani atât în domeniul economic și social, cât și politic.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Una dintre aceste măsuri, care ar elimina conflictul structural Parlament/Președinte și ar înlocui "configurația confuză" a sistemului politic cu o formulă coerentă de democrație parlamentară, este, în viziunea autorului, ca președintele țării să fie ales de către Parlament, nu prin vot direct de către cetățeni, ca în prezent.
Regândirea urgentă a actualului sistem de impozitare este văzută ca un instrument de lichidare a sărăciei și de motivare a performanței, fiind arătat totodată că politica salarială nu a avut ca obiectiv, în perioada tranziției, creșterea salariilor, astfel de majorări fiind considerate cedări politice neeconomice induse de rațiuni politice, mai ales în perioade electorale, sau reprezentând mici ajustări ca rezultat al dinamicii economiei.
"Urmând politica salarială de până acum, România se va depărta, în orizontul 2035, substanțial de standardele europene. Obiectivul cheie, o Românie prosperă și echilibrată, poate fi realizat doar printr-o schimbare radicală a politicii salariale: o politică pro-muncă, de la politica salariului mic la politica creșterii progresive a salariilor pentru a se atinge standardele europene. Politica salariului mic nu este o condiție a creșterii economiei, ci o ideologie a economiei leneșe, o economie pro-profit susținută cu mijloace politice. Noua politică salarială va avea ca principal mecanism refacerea capacității de negociere colectivă a salariilor și a condițiilor de muncă, complementar cu creșterea ocupării. Este urgentă adoptarea Legii sistemului unic al salariilor publice, cu mărirea proiectată a salariilor de importanță națională: sănătate, educație, asistență socială, administrație, cercetare", se afirmă în document.
CITEȘTE ȘI Strategie la Guvern: Tunel subteran la Parlament, Aqualand în Dudeștii Noi, parcare sub Sala Palatului Este inclusă și atenționarea că un nou șoc de sărăcire poate fi declanșat de liberalizarea completă a prețurilor energiei și alinierea acestora la prețurile stabilite de piața liberă europeană, prețuri care, după estimările multor experți în energie, se vor dubla în 2018. În acest caz, în 2018, cheltuielile asociate cu locuința vor exploda ca proporție în bugetul casnic, de la 16,7%, în 2013, la aproape 30%, punând presiune pe resursele disponibile pentru alte tipuri de cheltuieli, este avertismentul din document.
O altă măsură inclusă în Strategie este curățarea de incoerențe a Pilonul I de asigurări sociale publice și unificarea cu Pilonul II, cel al pensiei private obligatorii, concomitent cu întărirea sistemului de asigurări sociale private.
În versiunea de anul trecut, mult diferită de forma actuală, erau evocate "unificarea Pilonului II cu Pilonul III (pensii facultative private) și plasarea fermă în sfera privată".
În privința Produsului Intern Brut, varianta analizată în document este ca România să intre în zona euro la orizontul anilor 2022-2023, iar PIB-ul pe locuitor în România (exprimat în PCS - Puterea de Cumpărare Standard) să reprezinte, la orizontul anului 2035, între 96,5–110% din media la nivelul UE.
"În privința PIB-ului pe locuitor (în PCS), România a avansat în cadrul UE28 de pe ultima poziție, în 2000, pe poziția 27 în prezent. Până în 2020, conform estimărilor, România va depăși probabil Croația (în 2018). Având în vedere nivelurile estimate pentru țările din UE în 2020, în perspectiva orizontului 2035, România ar putea depăși ca nivel al PIB-ului pe locuitor țări precum Ungaria, Letonia, Portugalia, Polonia, Cipru, Grecia, Slovacia, Estonia, Slovenia, Lituania și Cehia, ale căror valori estimate pentru 2020 sunt sub 30.000 euro. În varianta cea mai optimistă, România ar putea ocupa locul 15, ceea ce ar avea semnificația unui succes istoric", este optimismul care răzbate din document.
Cerința unei creșteri economice accelerate și sustenabile pentru ca România să se apropie semnificativ de media UE 28, la orizontul anului 2025, nu poate fi însă realizată decât în măsura în care structura Produsului Intern Brut va fi caracterizată tot mai mult prin contribuția preponderentă a sectorului secundar și mai ales terțiar. În aceste condiții, pentru următorii 10 ani, ținta de reducere a decalajelor în profil teritorial ar trebui focalizată pe reducerea discrepanțelor economico-sociale dintre județe, în special dintre județele din aceeași regiune de dezvoltare.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Bugetarii vor fi promovați și premiați în funcție de cât de amabili și loiali sunt la muncă Condiția minimă este de a se asigura, în intervalul 2025–2035, un decalaj de creștere a Produsului Intern Brut față de media UE de cel puțin 2 puncte procentuale în favoarea României. Pentru ca România să fie la orizontul anului 2035 pe locul 8 după PIB (exprimat în valori absolute, în PCS), va trebui ca, prin strategii naționale focalizate pe eficiență și productivitate în utilizarea resurselor, să se mențină un ritm de creștere a PIB potențial aproape dublu față de ritmul care va fi înregistrat în țările dezvoltate. Cantitativ, ținta cu privire la ritmul PIB potențial este de a fi atins și menținut un ritm mediu anual de creștere de 3–4%.
"Mijlocul principal pentru îndeplinirea obiectivului strategic îl reprezintă investițiile noi fundamentate pe criterii de eficiență economică (spre deosebire de cele de înlocuire a capitalului fix, alimentate în principal prin fondurile destinate amortizării). Conform estimărilor noastre, în cazul în care ritmul de creștere reală a PIB-ului ar fi de 5% pe an, rata investițiilor noi (denumite și nete, în raport cu cele de înlocuire) ar trebui să fie, ca medie, de cel puțin 6,9% din PIB-ul anual, ceea ce înseamnă ca investițiile noi să fie de cel puțin 26,9 miliarde euro anual în perioada 2020–2035. Mai precis, pe subperioade, media anuală a investiților noi ar trebui de să fie 20,3 miliarde euro (rata invesțiilor noi de 7,5%) pentru perioada 2020–2025, de 26,7 miliarde euro (rata investițiilor noi de 6,9%) pentru perioada 2026–2030 și 33,7 miliarde euro (rata investițiilor noi de 6,3%) pentru perioada 2031–2035. Acest scenariu, legat de necesarul de investiții noi, presupune un ritm anual al PIB-ului real de peste 5%", este arătat în document.
Una dintre condițiile în acest sens este însă îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii (rutieră, feroviară, aeriană, navală, telecomunicații, energetică și financiară), deoarece există o corelație directă între calitatea infrastructurii și nivelul investițiilor directe străine, dar și autohtone.
Un alt avertisment este că populația în vârstă de muncă de 20–64 de ani se va reduce la orizontul anului 2035 cu peste 19%. Reducerea va fi semnificativă în prima parte a perioadei, respectiv până în 2020 (cu peste 12%), în condițiile în care ținta de ocupare asumată de România în cadrul Strategiei EU 2020, de 70%, nu va putea fi atinsă. Chiar și în condițiile în care, în intervalul prognozat, vor fi promova politici de susținere a ocupării, care vor contribui la apropierea de ținta medie a UE 2020 sau cu o ușoară depășire a acesteia în 2035, efectivul populației potențial ocupate va fi mai redus cu cel puțin 6%.
Proiectul de document include și măsuri punctuale din diferite domenii, precum depolitizarea conducerii companiilor furnizoare de apă, crearea unui Inspectorat al Apei care să monitorizeze permanent activitatea tuturor companiilor de apă prin audit-uri aprofundate, limitarea ratei profiturilor furnizorilor de apă (prin plafoane maxime stabilite de către autoritatea de reglementare), reducerea la 2,7%, până în 2035, a ponderii din populație fără acces la baie proprie, duș sau toaletă interioară, elaborarea unei Legi care să limiteze (în condiții agreate de tratatele europene asumate) dreptul de cumpărare a terenurilor agricole pentru cetățenii străini, modificarea legislației prin introducerea unei taxe suplimentare de 10 euro/tona de deșeuri eliminate prin depozitare, creșterea suprataxei de depozitare a deșeurilor la groapa de gunoi la 15 euro/tonă.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Scenariul negativ al autorităților: durata de viață a românilor scade de la 71 ani la 68 ani pentru bărbați și de la 78 ani la 75 ani pentru femei Relația cu Statele Unite ale Americii ocupă o poziție distinctă în strategie, având propuse un set întreg de măsuri: stabilirea pe termen lung a cel puțin două noi locații militare pentru facilități americane, portul Constanța să devină principala bază maritimă logistică și de suport tehnic pentru marina americană, invitarea, cu prioritate, a cel puțin 5 companii dintre primele 100 companii americane să fie prezente în România, identificarea a cel puțin 3 proiecte concrete de parteneriat între companii românești și americane din industria de apărare, alocarea celor 2% din procentul care va reveni în plus la bugetul Apărării prin parteneriate și consultări cu companii americane din industria de apărare.
Nu este uitată nici Republica Moldova, pentru care este propusă listarea la Bursa de Valori din București a unui fond deschis de investiții, numit "Fondul Moldova", cu o capitalizare inițială de 200 milioane euro, din care jumătate subscrisă de către Ministerul de Finanțe și jumătate subscrisă de către investitori instituționali și de retail privați, fond destinat investițiilor de portofoliu și în obligațiuni emise de către Republica Moldova și Municipiul Chișinău.
Fără să scape niciun domeniu, Strategia are un capitol în care se ocupă și de problemele țării în domeniul filosofiei, venind și cu soluții de rezolvare a acestora: realizarea de traduceri în limbi de largă circulație a unor selecții din opere fundamentale, referitoare la epoca străromână (daco-romană), româno-slavă, începuturile filosofiei în limba română, opere ale filosofilor clasici români, precum și realizarea de bibliografii virtuale ale filosofiei românești și ale disciplinelor filosofice: logică, ontologie, gnoseologie, etică, estetică etc.
