Guvernul va aplica producătorilor de petrol și gaze un impozit suplimentar, care va fi denumit "impozit petrolier", de 35% pe profitul din upstream, cu o deducere suplimentară de 15% pentru investițiile noi, și va anula facilitățile acordate acestora încă din 1999, care le permit în prezent să nu achite impozit pe țiței și gaze naturale și nici comisioane vamale la export. Noul sistem va fi aplicat în etape, mai întâi pentru petrol și gaze și doar ulterior pentru resurse minerale, și menținut pe o perioadă de 20 de ani, dublu comparativ cu perioada actualelor redevențe.
Structura viitorului sistem de impozitare a companiilor din energie este inclusă într-un document redactat la nivelul Guvernului și confirmă informațiile transmise din toamnă de Profit.ro privind introducerea impozitului suplimentar în cotă de 35%.
Prima măsură avută în vedere de Executiv este abrogarea ordonanței de urgență aprobată în urmă cu 16 ani de Guvernul Radu Vasile, prin care companiile din energie au primit o serie de facilități. Practic, prin această ordonanță, titularii de acorduri petroliere și subcontractanții acestora, care desfășoară operațiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 metri, au fost scutiți de la plata impozitului pe țițeiul și gazele naturale din producția interna și a comisioanelor vamale la exportul acestora, pentru producția extrasă pe întreaga durată a acordului petrolier.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Mai mult, companiilor li s-a garantat că nu le va fi îngreunată povara fiscală, printr-un articol care stabilește, ca măsură de stimulare a activității, că pe durata derulării acordului petrolier vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia.
"Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică pe întreaga durată a acordurilor petroliere încheiate, sub rezerva reglementărilor fiscale și a altor dispoziții legale ulterioare mai favorabile titularilor de acorduri petroliere", este o altă garanție introdusă în 1999 de care companiile beneficiază și în prezent.
Ordonanța din 1999 a fost modificată de câteva ori pe parcursul anilor, dar fără ca aceste facilități să fie atinse.
Acum, abrogarea acestei ordonanțe este primul pas gândit de Guvern, astfel încât noul sistem de impozitare să fie aplicat pentru toate acordurile de concesiune.
Al doilea pas este menținerea nivelului actual al redevențelor, dar cu introducerea unui impozit suplimentar, care va fi denumit "impozit petrolier", la un nivel de 35%, anunțat încă din toamnă de Profit.ro. Va fi acordată o deducere suplimentară de 15% pentru investițiile noi.
Astfel, pe lângă redevențele specifice sectorului de petrol și gaze și de impozitul general pe profit de 16%, pe care îl datorează toți agenții economici din România, companiile producătoare de hidrocarburi ar urma să plătească și o suprataxă pe profitul obținut strict din activitatea de producție de țiței și gaze, respectiv pe diferența dintre veniturile obținute din vânzarea producției și costurile obținerii acestei producții.
Viitorul sistem de impozitare va fi aplicat pentru o perioadă de 20 de ani, în condițiile în care taxele sub formă de redevențe au fost fixate în 2004 pentru o perioadă de 10 ani, prin legea de aprobare a contractului de privatizare a companiei Petrom, preluată de grupul austriac OMV.
Noul sistem va fi însă aplicat în etape, și anume mai întâi numai pentru sectorul petrolier - care include petrol și gaze - urmând să fie extins în a doua etapă asupra sectorului de resurse minerale.
Pentru a introduce noul sistem, Guvernul are o problemă juridică, deoarece Legea petrolului din 2004 stabilește că prevederile unui acord petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării "unor dispoziții legale favorabile" titularului acordului petrolier. Cum legea din 2004 a fost redactată de Guvernul Năstase în așa manieră încât nu realizează nicio diferență, această sintagmă este luată în calcul și în ceea ce privește nivelul și modul de calcul al redevențelor. De altfel, această sintagmă se află în majoritatea acordurilor petroliere semnate înainte de 2011, precum și în alte acorduri.
Din acest motiv, Guvernul pregătește pentru anul viitor o discuție decisivă cu directorii companiilor titulare ale acordurilor petroliere, pentru ca noul sistem de impozitare să fie agreat de către companii, iar statul să nu fie dat în judecată inclusiv în instanțe de arbitraj internațional.
Până când acest nou sistem de impozitare va fi introdus, cel mai probabil din 2017, Guvernul a prelungit cu un an, până la 31 decembrie 2016, impozitul pe exploatarea resurselor naturale, a celui pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze rezultate din liberalizarea prețurilor și a celui pe monopolurile naturale din transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale.
Ministerul Finanțelor a anunțat de altfel, recent, că actualul sistem de redevențe va rămâne în vigoare și anul viitor și că noul sistem va fi finalizat în primul semestru al anului viitor, pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017.
Redevențele actuale reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase, acestea fiind stabilite, în 2004, prin Legea petrolului. La țiței, acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.
La gaze naturale, redevențele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.
Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevențe petroliere, 1,38 miliarde de lei, cu 13,3% mai mult decât în 2013, principala cauză fiind majorarea de către stat a prețului de vânzare a producției interne de gaze naturale și eliminarea treptată a prețurilor reglementate la gaze, în condițiile în care prețurile la țiței s-au redus semnificativ în 2014.
