Un procent de 21% din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este alocat pentru digitalizare, echivalentul a peste 6 miliarde de euro, iar pe partea instituțiilor publice încercăm să aducem România în secolul XXI, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) Csilla Hegeduș.
"MIPE este de vină pentru PNRR, întotdeauna. De aici pornim din start. Presupun că e de vină și pentru faptul că 21% din PNRR va merge pe digitalizare și în jur de 40% pe verde. Sunt foarte multe lucruri pe care nu neapărat MIPE le-a dorit, ci Comisia Europeană. Negocierea PNRR, bun, rău, așa cum este, a fost o procedură foarte dificilă, pentru că Comisia Europeană are idei foarte clare despre ce ar trebui să fie în PNRR-ul nostru. Noi ne-am bazat pe cele două Rapoarte de țară, 2019 - 2020, și necesarul ieșit de acolo trebuia să fie acoperit din PNRR. Dacă vorbim de 21% din PNRR pentru digitalizare, atunci vorbim despre o sumă de peste 6 miliarde de euro.
Așa de mulți bani niciodată nu au fost și nici nu cred că vor fi pentru acest sector. Din punctul meu de vedere este nevoie de acești bani. Eu urăsc să stau la coadă și la ghișeu, toată lumea în picioare și o cucoană se uită așa la tine pentru că iarăși n-ai adus o hârtie. Nu mai vorbim de formularul online care se depune la etajul 2, camera 23... Sper ca toate aceste lucruri să nu se mai întâmple. Aici, MIPE are rolul de watchdog, ca toată lumea să-și facă treaba. Partea grea este pe umerii ministerelor... Și din acest punct de vedere încercăm să aducem România în secolul XXI", a susținut Hegeduș, citată de Agerpres.
În viziunea oficialului MIPE, pe segmentul digitalizării, proiectul cloud-ului guvernamental este cel mai important.
"Cloud-ul guvernamental este cel mai important proiect în acest domeniu. Azi, bazele de date nu comunică între ele. Degeaba plătim amenda online, că la Poliție nu ajungea și întotdeauna aveai probleme. Chestii dintr-acestea foarte, foarte simple arată că, de fapt, sistemul funcționează individual, nu ca un tot unitar. Cloud-ul dorește să rezolve această problemă. Nu o să fie ușor, dar dacă se reușește migrarea acelor companii, instituții în acest cloud, atunci vom reuși. Suma totală alocată pentru transformarea digitală, pe componenta 7, este de aproape două miliarde de euro. În pandemie am văzut că toți profesorii încercau să predea online copiilor.
Eu însumi predau la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și am văzut că în majoritatea cazurilor lucrurile nu au mers așa cum trebuiau să meargă. Atunci, din PNRR sunt alocați 881 de milioane de euro, atât pentru pregătirea profesorilor, cât și pentru pregătirea materiilor. Este un lucru când vorbești în fața unei săli și altceva când stai în spatele calculatorului și încerci să prezinți. Vedem și la recensământ cât de greu merge autorecenzarea. Noi, de fapt, nu suntem obișnuiți în viața de zi cu zi să fim utilizatori frecvenți ai acestui sistem", a spus ea.
Hegeduș a afirmat, totodată, că telemedicina a reprezentat o problemă acută în timpul pandemiei, în România, iar prin fonduri de 470 de milioane de euro se speră la dezvoltarea acestui domeniu.
"O altă problemă acută în timpul pandemiei a fost lipsa telemedicinei. Acolo vom cheltui pe e-Sănătate 470 de milioane de euro. Populația României devine din ce în ce mai în vârstă, medicii de familie nu ajung în localitățile mici... Deci, va trebui să creăm acest sistem de telemedicină, nu mai vorbim de faptul că ar fi bine ca și sistemul cu cardurile de sănătate să funcționeze. La MIPE avem și o componentă pentru digitalizarea IMM-urilor", a adăugat Csilla Hegeduș.
