Nina Crișu, fosta prefectă PSD de Giurgiu, și avocata Crina Stoianovici, șefa organizației de femei a partidului din județ, au fost numite membri provizorii ai Consiliului de Administrație al companiei de stat Romarm SA, principalul producător și exportator direct de produse militare din România, aflat în coordonarea Ministerului Economiei, condus de președintele PSD Giurgiu, Niculae Bădălău.
Cele două au fost numite în locul colonelului Dorin Ionuț Grosu, fost șef al Direcției Schengen din MAI și director de cabinet al fostului ministru al Economiei, Dănuț Andrușcă , și al generalului Dragoș Bogdan Agapie, fost chestor IGPR și consilier de secretar de stat în Ministerul Economiei, ale căror mandate au expirat la jumătatea lunii decembrie 2018.
Numirile lui Crișu și Stoianovici au fost făcute în AGA Romarm, companie controlată integral de stat prin Ministerul Economiei, în urma unui ordin al ministrului Bădălău. Mandatelor lor sunt de 4 luni și, teoretic, ar putea fi și mai scurte, dacă procedura de selecție și desemnare a administratorilor Romarm prevăzută de legislația guvernanței corporative a întreprinderilor de stat se va finaliza mai devreme.
Nina Crișu, absolventă de Metalurgie și Drept, a ocupat de 2 ori funcția de prefect al județului Giurgiu, în perioadele 2012 - 2016 și ianuarie 2017 - august 2018, când a fost demisă de premierul Viorica Dăncilă, într-un moment în care Niculae Bădălău, pe atunci doar senator PSD, se afla pe poziții de adversitate cu șeful partidului, Liviu Dragnea.
Ulterior a fost secretar al Consiliului Județean Giurgiu, iar luna trecută, Nina Crișu a fost numită, prin decizie a premierului, secretar general al Ministerului Economiei, minister condus, din noiembrie 2018, chiar de Bădălău, după ultima remaniere guvernamentală.
Avocata Crina Stoianovici este președintă a organizației de femei a PSD din județul Giurgiu din anul 2012, iar din 2014 este membră în Consiliul de Administrație al companiei naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA.
Potrivit celor mai recente date disponibile, Romarm, cu tot cu filiale, a terminat anul 2017 cu un profit brut de 76,2 milioane lei, la venituri totale de peste 817 milioane lei. Filialele Romarm sunt Uzina Mecanică București, Uzina Mecanică Sadu, Pirochim Victoria, Uzina Mecanică Plopeni,Carfil, Arsenal Resița, Uzina Mecanică Mija, Fabrica de pulberi Făgăraș, UPS Dragomirești, Metrom, Tohan, Uzina Mecanică Cugir, Electromecanica Ploiești, Fabrica de Arme Cugir și Uzina Automecanică Moreni.
Romarm este principalul furnizor și exportator direct din România de tehnică și servicii militare, cu o prezență în peste 50 de piețe din Europa, America de Nord, America de Sud, Asia și Africa.
Datele Ministerului Economiei arată că valoarea exporturilor Romarm a depășit anul trecut 122 milioane dolari. SUA reprezintă principala piață de desfacere a Romarm, cu o pondere de circa 75% din exportul total direct.
După cum a relatat Profit.ro, Guvernul a decis în 2017 să lase companile de stat din industria de apărare să folosească pentru investiții în retehnologizare 60% din fondurile obținute în urma vânzării de active, în condițiile în care, până atunci, sumele astfel obținute erau folosite integral pentru stingerea datoriilor. Argumentul Guvernului: contextul regional geopolitic actual care impune măsuri urgente. Asta a reprezentat o nouă măsură de sprijin pentru industria de apărare, după ce, la finalul lunii iulie 2016, Executivul a decis ca datoriile către buget ale companiilor din industria de apărare, de peste 415 milioane de lei, să fie amânate la plată până în 2020, când se estimează că aceste societăți se vor redresa. Măsura a fost propusă în condițiile în care industria de apărare include în special companii de stat neperformante și dotate cu tehnologie depășită, iar statul, în calitate de proprietar, nu are bani pentru investiții.
Ministrul Economiei, Niculae Bădălău, a declarat recent, la Antena 3, că o armă Beretta de ultimă generație ar putea fi produsă la Uzina Mecanică Plopeni din cadrul Romarm, negocierile cu italienii fiind finalizate în proporție de 60%, iar contractul ar putea să fie încheiat în vară și în toamnă să aibă loc prima asamblare.
Ministrul Economiei a mai menționat că "un proiect de suflet" al său este Fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde în prezent se mai produc explozibili TNT și explozibili plastici.
"Dar un proiect de suflet al meu și un proiect în care chiar cred este Fabrica de pulberi de la Făgăraș, care împreună cu Pirochim Victoria trebuie să fie o fabrică unde se produc pulberi. În acest moment importăm pulbere. (...) În prezent, pe piața mondială este lipsă de pulbere. Pulberea este un produs pur chimic. La Făgăraș încă mai fabricăm explozibili TNT și explozibili plastici, dar ce vreau aici să fac, vreau să fac și pulberea pentru calibru mare și pulberea pentru calibru mic, pentru armele de asalt. Sunt într-un proiect mult mai mare, mai vast. Modernizăm Făgărașul, cu poligon la Pirochim, la Victoria (...) modernizăm Metrom Brașov, unde se fac degetarele, tuburile de cartușe și capsele de cartușe. Aici vom avem mașini care trag cuprul acela subțire, tabla, și e legat cu un proiect civil la care ne gândim și îl avem în programul de guvernare. Muniție calibru NATO și nu numai, ca să putem să avem vânzare la export", a explicat Niculae Bădălău.
Acesta a subliniat că Fabrica de la Cugir are în prezent un contract cu Statele Unite și circa 80% din ce se produce acolo se exportă în SUA, iar la Făgăraș trebuie construită o minifabrică de nitroceluloză, de nitroglicerină și apoi să fie legate între ele pe acel amplasament.
Întrebat dacă vor fi bani pentru acest proiect, șeful de la Economie a răspuns că în primă fază vor fi de la buget și apoi din credite bugetare, pentru că lucrările vor dura doi ani și jumătate, dar " vom avea cea mai modernă fabrică din Europa, cu peste 400 tone producție".
"Necesarul nostru este cam de 150 tone, la antrenamente și ce avem nevoie. Deci vom avea 250 (tone) la export, ceea ce înseamnă că echilibrăm și balanța comercială. Vreau să vă spun că Serbia, de unde în momentul acesta luăm, nu face față", a mai spus Bădălău.
În acest context, el a menționat că o piață de export ar putea fi Orientul, unde există cerere dar pe care "nu o putem onora din cauza capacității", și SUA, pentru care "nu producem cât vor acestea" .
"Am avut Orientul, îl mai avem, dar nu în totalitate. Și contextul este...China fiind blocată și Rusia având embargo, avem liberă o piață.(...) Și acum primim mailuri pentru a cumpăra. Procedura este un pic mai complicată, fiind în NATO. Dar încă ne țin minte că am fost buni fabricanți și corecți pe zona asta. Și acum avem cerere pe care nu o putem onora din cauza capacității. Statele Unite, nu producem cât dânșii vor, nu avem capacitate. În momentul ăsta lucrăm la capacități, pentru că la Cugir vor fi încărcate cartușele, Cugir și Sadu, finalizând și având de la un cap, de la pulbere, la alt cap al liniei de producție, un cartuș NATO 5,56 (...) la capăt vom avea un sortiment extrem de calibrat și extrem de calitativ pe piață", a precizat Bădălău.
