Băncile au obținut decizii favorabile, pe fond, în două dintre litigiile deschise împotriva Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, după ce au fost amendate cu argumentul că solicită clienților rambursarea creditelor în rate egale. Într-un alt dosar, instanța a dat dreptate ANPC, relevă datele analizate de Profit.ro.
De ce este important După judecarea până la capăt a acestor dosare va fi stabilit dacă se aplică ordinul președintelui Autorității prin care băncile ar trebui să emită noi grafice de rambursare cu rate egale de capital și dobândă.
De asemenea interesant Horia Constantinescu, care a avut un discurs extrem de caustic la adresa băncilor după ce le-a sancționat și i-a acuzat pe toți cei care i-au pus la îndoială argumentele că sunt „portavocile băncilor”, a plecat din fruntea ANPC pentru a candida la primăria Constanței din partea PSD. De altfel, presa a relatat că era măsurat pentru candidatură chiar în momentul în care dădea amenzi băncilor și făcea conferințe de presă în care nu răspundea întrebărilor jurnaliștilor (după bănci, Constantinescu a trecut la război împotriva supermarketurilor). La ANPC a rămas acum Paul Anghel, directorul general al instituției, care s-a ocupat de aceste sancțiuni alături de Constantinescu.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Instanțele românești încep să vină cu primele decizii în litigiile care au pornit după ce ANPC a decis, în mai 2023, în mod surprinzător, să amendeze 19 bănci pentru practici comerciale incorecte sau înșelătoare la adresa clienților persoane fizice.
ANPC a anunțat în februarie că a avut câștig de cauză într-o contestație depusă de ProCredit Bank, tranșată în primă instanță de Judecătoria Sectorului 1. Ce a omis să spună ANPC este că aceeași instanță (dar un alt complet) a admis anterior contestația First Bank în ceea ce privește amenda aplicată în 2023. Ulterior, Judecătoria Sectorului 3 a admis și contestația Libra Bank în aceeași speță.
Profit.ro a analizat motivarea instanțelor în primele două dosare – decizia privind contestația Libra Bank a fost pronunțată în urmă cu o săptămână și nu a fost încă motivată.
De reținut că Horia Constantinescu, președintele ANPC la acel moment, a emis anul trecut și un ordin de încetarea a practicilor incorecte în care se arată că băncile ar trebui să emită noi grafice de rambursare pentru toate creditele în derulare, prin care să fie recalculate ratele din anuități „în rate egale pe întreaga perioadă de creditare în raport cu dobânda aferentă creditului”, deși acest ultim aspect nu este clar ce înseamnă în realitate și cum s-ar putea face, după cum vom vedea mai jos.
Ordinele pomenite mai sus au fost, de asemenea, atacate de bănci în primul rând cu cereri de suspendare a efectelor, care au fost toate acceptate acolo unde s-au judecat, apoi cu cereri de anulare, acestea din urmă fiind suspendate până la judecarea până la capăt a contestațiilor privind procesele verbale de contravenție de care pomeneam la începutul articolului.
Astfel, aproape fiecare bancă are cel puțin trei dosare cu ANPC izvorâte din sancțiunile aplicate anul trecut.
Ce a amendat ANPC
Autoritatea a cerut băncilor mai multe contracte de credit, cu graficele de rambursare aferente, inclusiv contracte de credit în cazul cărora s-a făcut o rambursare anticipată.
Ce a constatat ANPC este că în fiecare contract metoda de amortizarea a creditului era cea în rate egale pe toată perioada de creditare, lucru ce presupune plata unor ponderi mai mari de dobândă în prima perioadă a creditului și a unor tranșe mai mici de capital (adică suma efectiv împrumutată) – 75% dobânzi, 25% capital, cum spune ANPC.
În opinia Autorității, acest lucru este de natură să „exploateze” „necesitățile financiare” ale unui consumator prin practici incorecte/înșelătoare.
„Disproporția imputației plăților este de natură să dezechilibreze raporturile contractuale prin reaua-credință a băncii, ce printr-o finanțare din partea altei bănci, de exemplu, ar fi putut să fie închise la momentul depunerii întâmpinării prin costuri mult mai mici”, susține ANPC, potrivit deciziei instanței din dosarul deschis după contestația First Bank.
Pe lege, First Bank și celelalte bănci au fost sancționate pentru încălcarea art. 6 alin. 1 lit. b din Legea nr. 363/2007, care prevede următoarele: „O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: (...) b) principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziția, accesoriile, asistența acordată după vânzare și instrumentarea reclamațiilor, modul și data fabricației sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificațiile, originea geografică sau comercială, rezultatele care se pot obține din utilizarea sa, rezultatele și caracteristicile esențiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului”.
ANPC susține că „echitabil pentru consumator este ca anuitatea constantă să fie formată din rata creditului descrescătoare și dobânda crescătoare sau ca principalul să fie achitat de către consumator în rate egale pe întreaga perioadă de creditare”.
Cum a arătat anterior Profit.ro, ratele descrescătoare înseamnă că acestea sunt mai mari la început, după care scad pe măsură ce creditul este achitat. În acest sistem de rambursare, principalul este împărțit în mod egal pe toată perioada de rambursare. În cele din urmă, împrumutatul plătește mai puțină dobândă, deci sistemul este mai avantajos din punct de vedere al costului creditului. Problema este că debitorii nu se califică ușor la o astfel de amortizare, deoarece gradul de îndatorare se calculează la primele rate, care sunt cu 28-30% mai mari decât în cazul anuităților, deci presupun venituri substanțial mai mari.
A doua variantă de rambursare menționată de ANPC nu există în realitate. Avocații First Bank numesc propunerea „o ficțiune, imposibil de pus în practică”. O rată egală din principal și dobânzi ar fi una descrescătoare ca valoare, care nu s-ar închide însă niciodată matematic.
Graficul de rambursare este format preponderent din cifre, acuză ANPC
Autoritatea mai spune că consumatorul nu a fost informat suficient despre efectele sistemului de amortizare în anuități înainte să ia creditul, ceea ce l-a determinat să ia o decizie pe care altfel poate nu ar fi luat-o.
„Prin urmare, lipsa de informare prealabilă clară și impunerea unui grafic de rambursare format preponderent din cifre, fără o însemnătate clară pentru consumator și lipsa inserării în cadrul contractului a unor clauze ce cu precădere trebuie să fie explicate consumatorului sunt de natură să creeze o realitate trunchiată a consumatorului, care dacă ar fi știut în mod concret ce presupune plata unor rate a creditului crescătoare și rata dobânzii descrescătoare nu ar fi încheiat contractul”, susține ANPC.
Banca arată că a prezentat clientului toate informațiile cu privire la credit, inclusiv prin fișa de informare standardizată. Totodată, banca, dar și Asociația Română a Băncilor, care a fost intervenient în proces, arată că sistemul de anuități este standardul în materie de creditare și este prevăzut în OUG 50/2010 privind creditele acordate consumatorilor.
ANPC a indicat că „se impune emiterea unor noi grafice de rambursare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale pe întreaga perioadă de creditare în raport cu dobânda aferentă creditului”. Aceeași prevedere există și în ordinul emis de fostul președinte al ANPC.
Sancțiunea este tardivă, crede un judecător
Cel puțin în cazul contestației First Bank, instanța (judecător Sabina Ioana Bolla) n-a mai judecat dacă există temei pentru sancțiune pentru că aceasta a acceptat argumentul băncii că sancțiunea a fost aplicată dincolo de termenul legal de 6 luni de la săvârșirea presupusei contravenții.
Creditul în cauză a fost acordat în iulie 2019. Instanța crede că de la acel moment trebuie calculat termenul de 6 luni, deși ANPC susține că este vorba de un contract cu executare succesivă, care produce efecte care prejudiciază consumatorul cu ocazia achitării fiecărei rate.
„(...) lipsa informării consumatorului cu privire la modalitatea de rambursare a creditului în rate lunare fixe nu poate fi considerată, sub nicio formă, o contravenție continuă, în condițiile în care inacțiunea care i se impută petentei nu durează în timp, ci este săvârșită imediat, la momentul încheierii contractului de credit sau la momentul emiterii unui nou grafic de rambursare ca rambursării anticipate parțiale”, arată instanța, în motivarea deciziei din 27 noiembrie.
Judecătorul crede că inclusiv prevederile din Legea 363/2007 „sancționează comportamentul profesionistului anterior sau concomitent încheierii contractului, în condițiile în care rezultatul produs este acela de a-l convinge pe consumator să «ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o»”.
„Astfel, instanța apreciază ca total irelevant faptul că rambursarea creditului se face de către consumator în rate succesive, această împrejurare nefiind de natură să prelungească în timp obligația legală pe care o are unitatea bancară de a informa consumatorul în mod corect și complet cu privire la elementele menționate la art. 6 alin. 1 lit. b din Legea nr. 363/2007”.
Din cauză că procesul-verbal de contravenție a fost emis după termenul de prescriere, instanța nici nu mai cercetează celelalte cauze de nulitate invocate de către bancă sau de temeinicie a actului sancționator, astfel că anulează contravenția și sancțiunea de 50.000 de lei și decide că ANPC trebuie să plătească și cheltuieli de judecată.
ANPC a atacat cu apel decizia, care se va judeca la Curtea de Apel București.
Aceeași instanță, altă decizie
ANPC a adus același argumente practic în plângerea contravențională depusă de micuța ProCredit Bank, cu o cotă de piață de sub 0,4% la finele lui 2022. Banca arată, potrivit motivării analizate de Profit.ro, că are doar 64 de contracte de credit încheiate cu consumatorii, o parte dintre ei fiind angajați ai băncii, dintre care doar 10 contracte de credit imobiliar.
În acest caz, un alt judecător (Ion Emanuel Grama) consideră că sancțiunea ANPC este întemeiată. Judecătorul vede o „disproporție mare între cuantumul dobânzii și cuantumul debitului principal”, potrivit motivării deciziei din 9 februarie.
Banca spune că a informat consumatorii cu privire la caracteristicile creditului atât în faza pre-contractuală, cât și prin includerea în contract a tuturor informațiilor, inclusiv privind modalitatea de calcul a dobânzii.
De asemenea, ProCredit consideră că „soluția de stabilire a ratelor considerată de către ANPC ca fiind echitabilă pentru consumator (rate de capital egale), nu numai că aceasta nu este însoțită de o argumentare coerentă, dar nu poate fi impusă de subscrisa clienților, existând posibilitatea ca aceștia să aibă o altă interpretare a conceptului de echitate, raportat la situația personală și/sau alte considerente care excedă dreptului petentei și intimatei de apreciere”.
Instanța crede însă că în acest caz consumatorul nu a avut o putere reală de negociere și nici nu a fost informat corespunzător, chiar dacă i s-au prezentat costurile contractului prin fișa standard de credit.
„Ca atare, simpla prezentare a acestei fișe nu reprezintă garanția că debitorul a fost în cunoștință de cauză asupra conținutului contractului și a consecințelor neîndeplinirii obligațiilor ce-i revin, în speță, prin raportare la discrepanța dintre valoarea debitului principial și cea a dobânzii ce compun rata lunară de rambursare a creditului supus analizei”, arată instanța.
Fișa europeană de informații standardizate (FEIS) a fost impusă de reglementarea la nivelul UE și conține informații despre nivelul dobânzii, durata împrumutului, tipul dobânzii, suma totală de rambursat, dobânda efectivă, toate costurile creditului, numărul, frecvența și valoarea plăților și altele. Aceste date sunt structurate astfel încât să poată fi comparate cu ofertele altor bănci.
Mai departe, judecătorul crede că sistemul de rambursare în anuități îl pune pe consumator într-o situație „împovărătoare”, „fiind nevoit să recurgă la toate resorturile pentru ca să echilibreze situația financiară între achitarea creditului principal și a dobânzii”.
Mai mult, prin cuantumul dobânzii în raport cu principalul este indus în eroare consumatorul mediu și „se pune în discuție riscul pentru consumator de a ajunge în situația de a nu achita creditului sau de-al dezavantaja în raportul cu banca”, arată instanța.
„Nevoia consumatorului de a contracta un credit pare a fi în cauză esențială pentru banca-creditoare în stabilirea modalităților de rambursare și a cuantumului dobânzii lunare în special și se apreciază că banca nu se raportează la posibilitățile concrete de rambursare din partea consumatorului și nici nu reiese că există o informare corespunzătoarea a acestuia din urmă cu privire la avantajele și dezavantajele creditului contractat”, mai arată instanța.
Astfel, Judecătoria a respins plângerea contravențională a ProCredit Bank. Banca a făcut însă apel, care se va judeca la Curtea de Apel București.
În cazul litigiului câștigat de Libra Bank împotriva ANPC, nu știm încă sub ce considerente a judecat instanța – Judecătoria Sectorului 3.
Celelalte litigii ale celor 16 bănci amendate sunt pe rolul instanțelor și așteaptă primele decizii de fond. Unele dosare au fost amânate deja pentru la toamnă, după vacanța judecătorească.
Băncile sancționate sunt Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank, Exim Banca Românească, Alpha Bank, OTP Bank, Garanti Bank, Libra Bank, Vista Bank, First Bank, Intesa SanPaolo, Patria Bank, Credit Europe Bank, ProCredit Bank și Techventures Bank.
