Statele Unite și contractorii lor se pregătesc să demareze efectiv implementarea unui proiect mult întârziat de întărire a bazei militare aeriene din România de la Mihail Kogălniceanu, planificată să devină cea mai mare de profil a NATO din Europa, într-un moment în care voci conservatoare din SUA cer administrației Trump 2.0 să retragă trupele americane de acolo, relevă documente văzute de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Aceste voci invocă anularea alegerilor din România de la finalul anului trecut și, ulterior, blocarea candidaturii lui Călin Georgescu, totul pe fundalul semnalelor de reorientare strategică a Washingtonului înspre reducerea implicării în apărarea Europei, dar și al demersurilor de tăiere a costurilor guvernamentale derulate de Elon Musk prin DOGE.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Proiectul gata de demarare este cel de construire la Kogălniceanu a unei platforme de încărcare și descărcare a muniției și explozibililor, aprobat inițial de Congres pentru finanțare în urmă cu 7 ani, în 2018, în primul mandat la Casa Albă al lui Donald Trump. A fost bugetat atunci la valoarea de 21,651 milioane dolari, cu demarare în 2019.
Pentagonul a lansat prima licitație de atribuire a contractului de execuție a proiectului în februarie 2019, cu termen limită de depunere a ofertelor în mai, iar în aprilie 2019 a fost organizată o vizită la fața locului a potențialilor contractori interesați.
Valoarea contractului era estimată între un minim de 10 milioane dolari și un maxim de 25 milioane dolari, preconizându-se ca lucrările să înceapă în august 2019, cu durată de circa 2 ani și jumătate.
Numai că, în martie 2019, la solicitarea președintelui și a Congresului, Departamentul Apărării de la Washington a inclus Kogălniceanu pe o lungă listă de proiecte de construcții militare programate să fie amânate.
Scopul amânării a fost eliberarea de fonduri bugetare totale de 3,6 miliarde dolari, care să fie redirecționate către planul de ridicare a unui ″zid″ la granița dintre SUA și Mexic, despre care Trump susținea, în răspăr chiar cu destui membri ai Partidului Republican, că este vital pentru stoparea imigrației ilegale.
Întărirea graniței cu Mexicul fusese una dintre principalele sale promisiuni ale președintelui, atât în campania electorală din 2016, cât și după instalarea la Casa Albă, devenind o componentă definitorie a brandului politic Trump.
Amânarea proiectelor de pe listă, inclusiv a celui de la Kogălniceanu, a devenit efectivă în septembrie 2019, iar licitația a fost anulată.
Ulterior, alocarea bugetară de 21,651 milioane dolari a fost reaprobată de Congres în 2021, în mandatul noului președinte Joe Biden, însă selecția contractorilor nu a fost reluată decât în iunie 2023.
După un an, în iunie 2024, când procedura de contractare de lucrări se afla într-un stadiu avansat, Pentagonul a trimis Congresului o solicitare de redistribuire de fonduri către anumite proiecte de construcție considerate prioritare, printre care cel al noii platforme de încărcare și descărcare a muniției și explozibililor de la baza Mihail Kogălniceanu din România, din cauza majorării dramatice a costurilor estimate ale acestora, de la amânare și până la acel moment.
În cazul Kogălniceanu, au fost estimate costuri mai mult decât duble comparativ cu cele din 2019, creșterea fiind de la 21,561 la 48,951 milioane dolari. Printre proiectele ″sacrificate″ atunci pentru platforma de muniții și explozibili de la baza din România s-a numărat cel privind construirea unui turn de control al traficului aerian la baza militară SUA de pe atolul Kwajalein, Insulele Marshall din Pacific, Oceania.
″(...) Majorarea de costuri este atribuită modificării amplasamentului proiectului, precum și întârzierii acestuia, într-o perioadă de escaladare a prețurilor lucrărilor de construire datorată inflației istorice, creșterilor de costuri la materialele și forță de muncă, precum și războiului din Ucraina. Construirea unei zone de suport logistic NATO în interiorul amplasamentului inițial al proiectului intra în conflict cu schema de design, ceea ce a făcut ca Guvernul României să modifice amplasamentul proiectului.
Modificarea a necesitat reproiectare, ce a inclus scurtarea căii de rulare, pentru adaptare la limitele amplasamentului, lucrări suplimentare de stabilizare a solului și racorduri suplimentare la utilități în lungime de 300 de metri. Din cauza volumului mare de beton necesitat de lucrări, în documentația de atribuire a licitației a fost inclusă construirea unei stații de turnare de beton dedicate, care nu era inclusă în estimarea inițială a contractului. Acest cost este considerat acceptabil, întrucât reduce riscurile legate de calitate și de termenele de livrare″, se arăta în documentul justificativ trimis Congresului de către Pentagon, analizat de Profit.ro.
Sursă: Office of the Under Secretary of Defense (Comptroller)
Congresul a aprobat redistribuirea de fonduri, iar contractul de la Kogălniceanu a fost atribuit în septembrie 2024, la valoarea de circa 36,68 milioane euro (40,79 milioane dolari), unei filiale italiene a Ske International, parte a conglomeratului de construcții și infrastructură Vinci. Cu o lună înainte, cei de la Ske International finalizaseră construirea unei rampe de marfă la Mihail Kogălniceanu.
Atribuirea a fost contestată de cealaltă firmă înscrisă la licitație, subsidiara românească BBGSRO Construction SRL a grupului austriac PORR, care propusese un preț mai mic, ușor sub 36 milioane euro, însă obținuse un punctaj mai redus la aspecte legate de abordarea tehnică, managementul de proiect și experiența anterioară în proiecte similare.
Contestația a fost respinsă de US Government Accountability Office (GAO, echivalentul relativ al Curții de Conturi din România) în ultima parte a lunii ianuarie anul acesta, decizia GAO putând fi citită integral aici.
Amplasamentul proiectului, 2023. Sursă: US Army Corps of Engineers, Europe District
Foarte recent, în perioada 4-6 martie 2025, divizia europeană a Corpului Ingineresc al Armatei Statelor Unite (US Army Corps of Engineers, Europe District), a coordonat o serie de ședințe de planificare a execuției proiectului derulate pe amplasament, la baza militară aeriană Mihail Kogălniceanu, cu autoritatea contractantă US Army Garrison Black Sea, contractorul Ske International și subcontractanții acestuia.
Imagini din timpul ședințelor și de după. Sursă: Europe District, U.S. Army Corps of Engineers
″Îmbunătățirile aduse aerodromului vor spori capabilitățile operaționale ale aeronavelor americane, românești și NATO în sprijinul misiunilor derulate de la bază, majorând gradul de pregătire, nivelul de descurajare aplicat și letalitatea″, a transmis oficial US Army Corps of Engineers, Europe District.
″Aceste îmbunătățiri vor permite forțelor noastre rotaționale utilizarea mai eficientă a instalației noastre ca platformă de proiectare a forței″, au spus și cei de la US Army Garrison Black Sea.
Pe 12 martie, baza a fost vizitată de șeful adjunct al Comandamentului pentru Europa și Africa al armatei americane, generalul Sean Bernabe.
Pe lângă proiectul de construire a unei platforme de încărcare și descărcare a muniției și explozibililor, implementat de americani și gata de demarare, la baza Kogălniceanu este în pregătire și unul de ridicare de ″facilități depozitare materiale speciale″, estimat la 8,62 milioane euro plus TVA, precum și unul de construire a unei platforme de staționare și parcare a 17 aeronave (9,53 milioane euro plus TVA), aflate ambele în responsabilitatea Ministerului Apărării Naționale (MApN) din România.
MApN a lansat recent și o licitație de contractare servicii de supervizare a lucrărilor de proiectare și execuție aferente primei faze de extindere și modernizare a infrastructurii bazei militare aeriene Kogălniceanu, contract estimat preliminar la 38,7 milioane lei plus TVA.
Contractul a cărui executare se dorește a fi supervizată a fost atribuit în urmă cu aproape 3 ani unui consorțiu condus de Aduro Impex SRL și din care mai fac parte Bog’Art și o subsidiară locală a grupului austriac Strabag, la valoarea de 1,433 miliarde lei plus TVA, adică peste 1,7 miliarde lei în total. Acesta a fost executat în proporție de circa 30% până în prezent, aflându-se la faza de proiectare.
Valoarea totală a investiției românești în infrastructura bazei Kogălniceanu, aprobată inițial de Guvernul de la București în noiembrie 2019, era estimată atunci la 12,17 miliarde lei cu tot cu TVA, din care lucrările de construcții-montaj aveau un cost prognozat de aproape 7,4 miliarde lei. Hotărârea de Guvern de atunci prevede o durată totală de execuție de 20 de ani.
"Va fi un mic orășel efectiv. Vor veni aproximativ 10.000 (de militari SUA – n.r.), deci ne vom dubla populația cu încă 10.000. Va fi un cartier, se vor construi case cu toate utilitățile, cu spații locative comerciale, medicale, o suprafață destul de mare, care se va lua din extravilan o parte și din intravilan", declara, în noiembrie 2019, pentru ProTV, primarul comunei Mihail Kogălniceanu, Anca Belu.
Două reviste conservatoare americane au cerut recent administrației Trump să își retragă trupele de la baza Kogălniceanu din România, invocând decizia ″nedemocratică″ a autorităților de la București de a bloca candidatura lui Călin Georgescu, scrie Hotnews.
Sub titlul ″It’s Time to Cut Romania Off″, revista The American Conservative a publicat în 14 martie un articol în care a îndemnat administrația lui Donald Trump ″să se decupleze de România″ și să retragă trupele și sprijinul de la baza Mihail Kogălniceanu.
Autorul scrie că România ″a sfidat dorințele administrației Trump în privința lui Călin Georgescu″, prin decizia ″antidemocratică″ de a bloca candidatura acestuia, susținând în plus că baza este costisitoare și nu mai corespunde intereselor SUA.
După doar două zile, revista The National Interest a publicat un text asemănător, în care vorbește despre ″anularea șocantă a alegerilor din România″, îi face un portret măgulitor lui Georgescu, menționează investițiile mari ale SUA în baza Kogălniceanu, care urmează să fie extinsă, și recomandă, de asemenea, retragerea trupelor din România.
