Ministerul Justiției și Camera Deputaților au calitatea de reclamanți intervenienți forțați într-un proces intentat în vara anului trecut de către Vadim Benyatov și Mircea Călin Flore, condamnați definitiv în 2015 la închisoare cu executare în dosarul privatizărilor strategice. În acest proces, cei doi foști consultanți ai băncii Credit Suisse au solicitat inițial instanței de contencios administrativ anularea protocoalelor de cooperare încheiate în 2005 și 2009 între SRI și Parchetul General, iar ulterior sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea acestora. Judecătorii au respins ambele cereri ale celor doi, cu motivarea că protocoalele respective nu sunt acte administrative.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Ambii foști consultanți Credit Suisse au termen de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 18 octombrie, într-un alt proces, în care solicită revizuirea sentințelor definitive de condamnare din 2015 din dosarul privatizărilor strategice.
Dosarul de contencios administrativ în care Benyatov, cetățean american, și Flore (cu dublă cetățenie, română și britanică) au cerut inițial anularea protocoalelor, a fost înregistrat la instanță în ultima parte a lunii iunie 2017. Ministerul Justiției, Camera Deputaților și Avocatul Poporului au calitatea de reclamanți intervenienți în procesul de contencios administrativ, calitate pe care au dobândit-o forțat, la solicitarea celor doi foști consultanți. Pârâți sunt SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).
"În dosarul menționat au fost formulate de către reclamanți (Benyatov și Flore – n.r.) cereri de intervenție forțată a Guvernului României, aceștia considerând că Guvernul României este reprezentat în instanță de Ministerul Justiției", a transmis Ministerul Justiției, la solicitarea Profit.ro.
În aprilie anul acesta, ministrul Justiției, Tudorel Toader, declara, la Antena 3, că a cerut desecretizarea protocoalelor și că este de văzut dacă acestea au adăugat la lege și dacă pe baza acestora au avut loc condamnări nelegale și netemeinice. "Este doar un început descretizarea, dar trebuie de văzut dacă, în conținutul lor, protocoalele au adăugat la lege, au avut caracter și au caracter nelegal, dacă pe baza acestei nelegalități s-a ajuns la condamnări nelegale și netemeinice (…) Primul pas e să vrem, al doilea să ne adresăm instanței de contencios să verifice legalitatea, după care avem proceduri, eventual căi extraordinare de revizuire a hotărârilor pronunțate pe baza unei proceduri nelegale. Mai există încă o direcție de abordare, care nu este în competența mea, dacă nu cumva semnatarii s-au substituit legiutorului, dacă nu cumva s-a creat un conflict juridic de natură constituțională. Dacă cumva protocolul este nelegal, trebuie să vedem care este fapta ce a generat nelegalitate. Dacă e infracțiune, răspunderea e strict penală a celor care l-au semnat", spunea Tudorel Toader.
Din datele instanței reiese că demersurile în vederea desecretizării protocoalelor au fost demarate de către reclamanți cel puțin din ianuarie 2018. Protocolul din 2009 a fost desecretizat și publicat la finalul lunii martie, iar cel din 2005 – luna trecută.
La rândul său, Camera Deputaților a comunicat, la solicitarea Profit.ro, că cererea de intervenție forțată a sa în cauză a fost formulată de către reclamanții Vadim Benyatov și Mircea Călin Flore, în baza Codului de procedură civilă. Acesta prevede, cu privire la intervenția forțată, că "Oricare dintre părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă, pe calea unei cereri separate, aceleași drepturi ca și reclamantul" și că "Cel chemat în judecată (prin cerere de intervenție forțată – n.r.) dobândește poziția procesuală de reclamant, iar hotărârea își produce efectele și în privința sa".
În dosar mai apare ca reclamant intervenient și Avocatul Poporului. "Menționăm că, în acest dosar, reclamantul Flore Mircea Cătălin a solicitat, în temeiul prevederilor art. 68 din Codul de procedură civilă, introducerea în cauză a instituției Avocatului Poporului. La data de 6 octombrie 2017, Avocatul Poporului a formulat și depus precizări față de această solicitare, concluziile fiind de respingere a cererii de chemare în judecată a instituției Avocatului Poporului ca inadmisibilă, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile invocate de reclamant ca temei al cererii sale. (...) cauza se află în curs de judecată, nefiind pronunțată o hotărâre în dosar", se arată în răspunsul remis Profit.ro de către instituția Avocatului Poporului.
Potrivit motivării sentinței din 2015 de condamnare definitivă a celor doi în dosarul privatizărilor strategice, Benyatov și Flore au cerut în acel proces eliminarea probelor obținute prin interceptări audio și video ca fiind obținute în mod nelegal, solicitare respinsă de instanță, care a considerat că interceptările s-au efectuat cu respectarea legii. Cei doi foști consultanți Credit Suisse au fost interceptați de SRI în baza unor mandate de siguranță națională emise de ÎCCJ.
"(...) notele de redare a convorbirilor sau comunicărilor interceptate și înregistrate în prezenta cauză au fost contestate și din perspectiva nelegalei lor redactări, susținându-se de către inculpații Benyatov Vadim Don și Flore Mircea Călin, prin avocatul lor ales, că aceste note de redare, suport probatoriu covârșitor în acuzare, sunt redactate de către SRI și aparțin acestei instituții și nu procurorului, împrejurare confirmată, în opinia apărării, și de către DIICOT. (...) Mai mult decât atât, în opinia apărării (apărătorii aleși al inculpaților Vadim Benyatov Don și Flore Mircea Călin, în principal, critică însușită și de o parte din coinculpații cauzei), în activitatea de interceptare și înregistrare audio-video nu au fost respectate garanțiile procesuale, în condițiile în care SRI a fost instituția care a interceptat comunicațiile, și nu organul de urmărire penală, cum s-ar fi impus", se arată în motivarea sentinței de condamnare din 2015.
În cadrul procesului de contencios administrativ intentat în vara anului trecut, Benyatov și Flore au cerut sesizarea CCR cu privire la o pretinsă neconstituționalitate a protocoalelor SRI-Parchet, solicitare respinsă de instanță.
"Respinge ca inadmisibile cererile reclamanților Flore Mircea Călin și Benyatov Vadim Don de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a Protocoalelor de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale (Protocolul nr. 002349/30.06.2005 și Protocolul nr. 00750/04.02.2009)", au decis judecătorii pe 14 septembrie.
În schimb, instanța a admis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a două articole din Legea nr 182/12.04.2002 privind protecția informațiilor clasificate, respectiv cel care enumeră categoriile de persoane pentru care este garantat din oficiu accesul la informații clasificate secret de stat și secret de serviciu (președintele României, premierul, miniștrii, parlamentarii și magistrații), precum și cel care prevede că în categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse și informațiile care reprezintă sau care se referă la activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii și siguranța națională.
Benyatov și Flore reclamă că cele două articole din Legea nr 182/12.04.2002 privind protecția informațiilor clasificate încalcă mai multe prevederi constituționale, printre care cea despre liberul acces la justiție, cea privitoare la dreptul la apărare în procese, cea privind protecția acordată străinilor, cea privind limitele restrângerii unor drepturi și libertăți și cea care stipulează că justiția se înfăptuiește în numele legii, fiind unică, imparțială și egală pentru toți, și că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii.
Mai important, însă, instanța a respins pe 21 septembrie și principala cerere a reclamanților, cea privind anularea în contencios administrativ a protocoalelor, cu argumentul că acestea nu au statut de acte administrative, care să poată fi contestate pe această cale. Decizia nu este definitivă.
"Admite excepția inadmisibilității acțiunilor conexate pentru lipsa naturii juridice de act administrativ a Protocoalelor de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale (Protocolul nr. 002349/30.06.2005 și Protocolul nr. 00750/04.02.2009). Respinge ca inadmisibile acțiunile conexate formulate de reclamanții Flore Mircea Călin și Benyatov Vadim Don în contradictoriu cu pârâții Serviciul Român de Informații și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de comunicare", a hotărât Curtea de Apel București la finalul săptămânii trecute.
Vadim Benyatov și Mircea Călin Flore au fost condamnați definitiv de ÎCCJ în ianuarie 2015 la câte 4 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru constituire de grup infracțional organizat și divulgare de informații clasificate secrete de serviciu, în dosarul privatizărilor strategice, în care au mai fost condamnați, printre alții, foștii miniștri ai Economiei și Comunicațiilor, Codruț Sereș și Zsolt Nagy.
În sarcina inculpaților s-a reținut reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. București și S.C. Avioane S.A. Craiova, consultanța în vederea privatizării S.N. Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării C.N. Poșta Română și selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la S.C. Romtelecom SA. Astfel, una dintre acuzații a fost vicierea licitației de privatizare a Electrica Muntenia Sud, prin divulgarea în avans a prețurilor licitate de către unii dintre competitori.
Nici Benyatov și nici Flore nu au executat pedepsele dictate de instanță, nefiind în țară la data sentinței. Ambii au cerut de asemenea revizuirea condamnărilor, având termen în acest sens la ÎCCJ pe 18 octombrie.
Mai mult, Benyatov și-a dat în judecată anul acesta fostul angajator, Credit Suisse, într-o instanță din Londra, cerându-i despăgubiri de 46 milioane lire sterline pentru daunele pe care le-ar fi suferit lucrând pentru bancă în România, care nu i-ar fi acordat sprijinul cuvenit în cursul anchetei și al procesului penal, în care a fost inclusiv arestat preventiv. Cetățeanul american de origine azeră, care locuiește în SUA, vrea să fie despăgubit de Credit Suisse și pentru pierderea de venituri din perioada în care nu a putut să muncească, din cauza dosarului privatizărilor strategice.
Recent, la începutul lunii, omul de afaceri constănțean Răzvan Dimoftache a cerut Curții de Apel București, în contencios administrativ, anularea protocolului SRI-Parchet din 2009, instanța nefixând încă un prim termen de judecată.
Dimoftache a fost condamnat anul acesta la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru cumpărare de influență, prin mituirea unui procuror cu 500 de euro, decizia nefiind definitivă. Dimoftache a mai fost condamnat în trecut pentru înșelăciune și este, de asemenea, judecat pentru evaziune fiscală.
Potrivit G4media.ro, în diverse modalități, au mai contestat în instanță protocoalele de cooperare dintre SRI și Parchet Rudel Obreja, condamnat în primă instanță în dosarul Gala Bute, fostul patrom ProTV Adrian Sârbu, judecat pentru evaziune fiscală, și omul de afaceri constănțean Sorin Strutinsy, condamnat într-un dosar în prim planul căruia s-a aflat fostul primar al Constanței, Radu Mazăre. De asemenea, ziare.com prezintă cazul Nicoletei Toncea, parteneră a omului de afaceri Ioan Niculae, acuzată de complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, care a cerut anularea protocoalelor în contencios administrativ, solicitare respinsă de judecători.
Alte dosare în care au fost invocate protocoalele SRI-Parchet. Ce au decis instanțele
O singură achitare, contestată în anulare
Din documentarea Profit.ro rezultă că, deocamdată, singurul caz de invocare cu succes în instanță a protocolului secret de cooperare SRI-Parchet este cel prezentat în premieră și în exclusivitate la începutul lunii, în care un subofițer de Jandarmerie condamnat anul trecut în primă instanță la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru că ar fi luat mită sub formă de "taxă de protecție" de la traficanții de țigări de contrabandă din Bihor a fost achitat în iulie 2018 de către Curtea Militară de Apel București, după ce instanța a decis să anuleze probele obținute de procurori prin interceptări de convorbiri telefonice, cu motivarea că acestea ar fi fost culese ilegal, în baza protocolului menționat.
Procurorii militari au atacat decizia de achitare cu contestație în anulare, aflată pe rol la aceeași instanță. Recent, Curtea a respins declarația de abținere în acest proces a judecătorului Constantin Udrea, unul dintre cei doi membri ai completului care l-au achitat pe jandarm în iulie. Udrea este cunoscut prin luările sale de poziție publice împotriva protocoalelor de cooperare dintre SRI și Parchet, inclusiv la TVR.
Cumpărare de influență în cazul vânzării activelor Moldomin
Doi cetățeni sârbi, reprezentanți ai companiei Mineco, care a preluat activele Moldomin SA în 2011, ar fi oferit, potrivit anchetatorilor, mită în valoare de 50.000 de euro unui judecător pentru a obține decizii favorabile în instanță în dosare legate de insolvența Moldomin, fiind condamnați pentru această faptă de Tribunalul București în 2017.
Cei doi au invocat în apel, printre alte argumente în favoarea achitării lor, protocolul SRI-Parchet din 2009 și au pretins că probele obținute prin interceptări au fost culese ilegal, pretenție respinsă de instanța de apel.
"Referitor la pretinsa nelegalitate a probelor constând în procesele-verbale prin care s-au transcris interceptările și înregistrările convorbirilor purtate telefonic și în mediul ambiental, Curtea constată că aceste probe au fost obținute în mod legal, aspect ce rezidă inclusiv din adresa emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a corupției în dosarul de urmărire penală nr. 143/P/2012 (...), adresă în care s-a precizat că mandatele de supraveghere tehnică au fost puse în executare de către Serviciul Tehnic din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, iar nu de către alte organe ale statului, împrejurare ce rezultă, de altfel, și din toate procesele-verbale de transcriere a convorbirilor – și anume de către ofițerii de poliție judiciară și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul tehnic", se arată în motivarea deciziei Curții de Apel București din aprilie 2018, prin care i-a condamnat pe cei doi la pedepse de 3 ani de închisoare cu executare.
"Regele Puiului" din România, fraudare de fonduri UE
Cetățeanul francez de origine libaneză Rami Ghaziri, patronul grupului Agroli și supranumit "Regele Puiului" din România, a solicitat sesizarea CCR cu excepție de neconstituționalitate a protocolului SRI-Parchet din 2009 într-un dosar în care este judecat pentru fraudare de fonduri UE și în care a și fost condamnat recent în primă instanță la închisoare și la plata de prejudicii de peste 5,4 milioane lei, în solidar cu compania.
Cererea de sesizare a Curții Constituționale a fost respinsă de Tribunalul Dâmbovița în iunie 2018, iar decizia a fost confirmată de Curtea de Apel Ploiești la interval de o lună.
"Curtea constată că Protocolul de cooperare instituțională încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și SRI nu este un act normativ față de care să se permită, conform dispozițiilor legale, invocarea unei excepții de neconstituționalitate", se arată în motivarea deciziei Curții de Apel Ploiești.
Retrocedări frauduloase de păduri montane în județul Vâlcea
Gheorghe Deaconeasa, fostul șef al Ocolului Silvic Voineasa, condamnat în 2015 la 7 ani și jumătate de închisoare pentru participație improprie la abuz în serviciu într-un dosar privind retrocedări frauduloase de păduri în munți în județul Vâlcea, a cerut revizuirea sentinței invocând protocolul SRI-Parchet din 2009.
"Apărătorul ales al revizuientului (...) arată că petentul revizuient a fost interceptat prin aplicarea dispozițiilor legii privind siguranța națională, iar modalitatea în care s-a făcut acest lucru a fost cu încălcarea drepturilor în modalitatea regăsită în protocolul semnalat, astfel cum a decis Curtea Constituțională recent. (...) La termenul din 07.05.2018 a fost depus la dosar un protocol din 2009 încheiat între DNA și SRI asupra colaborării dintre aceste instituții, petentul arătând prin apărător că anumite probe de la dosar ar fi expresia acestei colaborări, inculpatul fiind interceptat de către SRI în intervalul 2009 – 2014", se menționează în documentele procesului.
Procurorii au susținut, în replică, că "experții SRI nu au făcut decât să acorde asigurarea suportului logistic prin efectuarea acestor interceptări, de restul ocupându-se procurorul de caz", iar Tribunalul Dâmbovița a respins în mai anul acesta cererea de revizuire. "În fine, nici existența unui protocol încheiat în anul 2009 între DNA (organ de urmărire penală ce a realizat ancheta în cauză) și SRI și care s-ar reflecta în cauză printr-un sprijin logistic al efectuărilor interceptărilor convorbirilor telefonice (inclusiv ale petentului) prin intermediul SRI nu are semnificația unui înscris nou care să tindă să dovedească o situație de fapt contrară și să ducă la netemeinicia hotărârii de condamnare", se arată în motivarea deciziei de respingere.
Același Gheorghe Deaconeasa a contestat în anulare sentința de condamnare la Curtea de Apel Pitești, aducând ca argument același protocol. Contestația sa a fost de asemenea respinsă. "Curtea constată că obiectul cauzei de față îl constituie contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. b Cod procedură penală, care presupun dispunerea unei soluții de încetare a procesului penal. În condițiile în care se solicită atașarea unor diferite înscrisuri în baza Protocolului de Cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și SRI, aceste eventuale înscrisuri ar putea constitui fundamentul unei posibile soluții de achitare, iar nu de încetare a procesului penal, motiv pentru care Curtea respinge ca neîntemeiată solicitarea contestatorului", se arată în motivarea deciziei instanței din aprilie 2018.
Trafic de telefoane mobile în penitenciar
Un agent de penitenciare condamnat la închisoare în 2015 pentru trafic de telefoane mobile în penitenciarul Drobeta Turnu Severin a cerut în februarie anul acesta revizuirea sentinței, rămasă definitivă în 2016, invocând și protocolul SRI-Parchet din 2009.
"În susținerea excepțiilor menționate a depus la dosar, la termenul din 20.04.2018, Protocolul de cooperare încheiat de PÎCCJ cu SRI, arătând că hotărârea de condamnare s-a întemeiat pe interceptările care au avut loc în faza urmăririi penale, fiind efectuate de către SRI, iar prin decizia nr. 51 din 16 februarie 2016 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr.190 din 14 martie 2016, s-a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin.1 din Codul de procedură penală este neconstituțională", potrivit documentelor de la dosar.
Tribunalul Mehedinți a respins, însă, în mai 2018, argumentul de revizuire.
"În ceea ce privește motivul invocat de petent, în sensul că hotărârea de condamnare s-a întemeiat pe interceptările efectuate de către SRI, se constată că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 453 alin.1 lit. f C.p.p., având în vedere că hotărârea de condamnare a rămas definitivă după publicarea Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016 a Curții Constituționale, aceste aspecte au fost susținute și în fața instanței de apel, iar prin decizia Curții de Apel Craiova nr. 293/07.06.2016, cererea de înlăturare a înregistrărilor convorbirilor telefonice formulată de inculpat prin apărător, a fost respinsă, ca nefondată", se arată în motivarea deciziei instanței, de respingere a cererii de revizuire a sentinței de condamnare.
