Plenul Senatului, în care senatorii coaliției PSD-PNL dețin majoritatea, a votat adoptarea unui proiect de lege prin care se are în vedere redirecționarea de la centru în teritoriu a unei părți din ajutorul financiar acordat de statul român Republicii Moldova. Adoptarea a fost hotărâtă cu 100 de voturi pentru, nici unul împotrivă și o abținere.
Decizia a fost luată în pofida punctului de vedere negativ transmis de Guvernul Ciolacu, dar și a avertismentului de neconstituționalitate emis de Consiliul Legislativ. Ultimul cuvânt îl va avea Camera Deputaților.
Ajutorul financiar acordat de România Republicii Moldova era destinat până în prezent în mod exclusiv Guvernului de la Chișinău, iar prin draftul de act normativ aprobat astăzi de Senat se vrea ca de banii respectivi să beneficieze și primarii basarabeni, cu argumentul că peste jumătate din finanțarea nerambursabilă de 100 milioane euro acordată de România administrației centrale a Moldovei de peste Prut începând din 2010 încoace a rămas necheltuită.
Redirecționarea presupune și implicarea primarilor din România în acordarea, dar și în cheltuirea fondurilor. Pe de o parte, de banii publici românești ar urma să beneficieze doar localitățile basarabene înfrățite cu unități administrative-teritoriale românești. În al doilea rând, acestea din urmă, ca parteneri ai beneficiarilor din Republica Moldova, ar urma să efectueze ele achizițiile publice de bunuri, lucrări și servicii necesare pentru realizarea unora dintre proiectele primăriilor de peste Prut finanțate de la bugetul de stat al României.
La nivelul anului 2018, existau peste 500 de acorduri de înfrățire încheiate între UAT-uri din România și Republica Moldova.
Măsura avută în vedere ar putea avea legătură și cu multiplele alegeri de anul viitor din România, în condițiile în care circa un sfert (peste 640.000) din cetățenii Republicii Moldova dețin și cetățenia română și, deci, pot vota.
Proiectul de lege, inițiat de peste 30 de parlamentari PNL, PSD și UDMR, prevede înființarea unui așa-numit ″fond de asistență tehnică și financiară pentru dezvoltare destinat autorităților publice locale din Republica Moldova″. Acesta ar urma să fie administrat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) de la București, portofoliu deținut de UDMR la momentul inițierii. Ministerul va aviza proiectele propuse spre finanțare de către primăriile basarabene în parteneriat cu ″surorile″ lor juridice românești.
Fondul ar urma să aibă o valoare inițială de 10 milioane euro, cu posibilitate de suplimentare prin hotărâre de Guvern. Valoarea maximă admisă a unui proiect local basarabean finanțat din acest fond va fi de 100.000 euro, urmând a fi finanțate investiții în infrastructură de transport, energie și mediu, tehnologie IT&C, construcție/reabilitare/dotare de unități de învățământ, unități sanitare, muzee, biblioteci și baze sportive, dezvoltare de servicii sociale pentru persoane vulnerabile, achiziții de vehicule și echipamente pentru deszăpezire și pentru întreținerea spațiilor verzi și a iluminatului public, precum și în construcția și reabilitarea spațiilor pietonale.
″Un cuantum de minim 3% din valoarea angajată în cadrul proiectului va fi folosită de beneficiar pentru realizarea măsurilor de informare și publicitate ale proiectului în Republica Moldova, cu evidențierea contribuției financiare a României, atât în perioada de realizare, cât și ulterior. La obiectivele finalizate, vor fi montate panouri cu elemente de identitate ale finanțatorului, beneficiarului și partenerului″, stipulează proiectul legislativ adoptat de Senat. Acesta va merge acum la Camera Deputaților, cameră decizională.
În expunerea de motive se arată că asistența financiară și tehnică acordată de România Republicii Moldova nu a avut întotdeauna efectele scontate, în termeni de impact asupra calității vieții cetățenilor basarabeni.
″Mai mult, lipsa de stabilitate și de consecvență a autorităților centrale de la Chișinău a condus la ieșirea din vigoare, la data de 28 martie 2021, a unuia dintre elementele principale ale cooperării bilaterale între cele două state, Acordul (din 2010 – n.r.) privind programul de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova. (…) deși România a depus eforturi susținute pentru îmbunătățirea și extinderea aplicării Acordului, aproximativ 60 milioane euro au rămas neaccesați. Deși la 11 februarie 2022 a fost semnat, la Chișinău, un nou Acord dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea Programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova, este necesară crearea unui fond care să se adreseze în mod direct nevoilor comunităților locale din Republica Moldova și care se poate accesa în mod direct de către autoritățile publice locale″, se menționează în documentul citat.
Exprimarea reia mot-a-mot fragmente din comunicatul Ministerului Afacerilor Externe de la București din 28 martie 2021 legat de ieșirea din vigoare a Acordului, față de care instituția omoloagă de la Chișinău și-a exprimat atunci ″surprinderea″, susținând că printre motivele întârzierii prelungirii înțelegerii s-a numărat și faptul că partea română a dorit ″completarea Acordului cu unele condiționalități politice, care nu se regăsesc în nici un tratat bilateral încheiat de Republica Moldova, propunându-se, astfel, crearea unui precedent″.
Principalul inițiator al draftului de act normativ este senatorul social-democrat Titus Corlățean, fost ministru de Externe.
Guvernul, sub semnătura premierului PSD Marcel Ciolacu, a transmis un punct de vedere negativ asupra proiectului de lege, cu argumentul că nu sunt clare sursele de finanțare a Fondului și nici mecanismul de derulare și implementare a acestuia, nu există bani la bugetul de stat care să poată fi folosiți în acest, iar constituirea de fonduri extrabugetare este ilegală.
Mai mult, Consiliul Legislativ a transmis, în avizul său asupra proiectului, că acesta prezintă risc mare de neconstituționalitate, întrucât ″(...) Parlamentul nu se poate subroga nici competenței Președintelui (României – n.r.) de angajare a statului pe plan extern, nici competenței Guvernului de realizare a politicii externe a României, fiind susceptibil de încălcare a principiului separației puterilor în stat″.
