Premierul Marcel Ciolacu susține că nu este implicat, în niciun fel, în afacerea cu parcuri fotovoltaice a nepotului său Mihai Cristian, anunțată în premieră de Profit.ro.
”M-a întrebat când s-a apucat. Nu este nimic ilegal, i-am spus că nu are de ce să se ferească sau să păcălească făcând pe numele altuia”, a declarat Ciolacu pentru G4Media.ro. La rândul său, Mihai Cristian a transmis despre unchiul său că ”Nu a fost implicat și nu are nicio legătură cu acest proiect.”
”De câțiva ani, cu un prieten de-al lui, încearcă să construiască această afacere. M-a întrebat când s-a apucat. Nu este nimic ilegal, i-am spus că nu are de ce să se ferească sau să păcălească făcând pe numele altuia. Eu niciodată nu am intervenit sau am dat telefon să intervin pentru el undeva. Dacă se dovedește așa ceva, plec din funcție. Știu că a muncit și muncește foarte mult”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
La rândul său, Cristian Mihai Ciolacu a transmis că unchiul său ”Nu a fost implicat și nu are nicio legătura cu acest proiect”, explicând că acest demers a pornit de la faptul că ”Partenera mea avea terenul și diverse firme au căutat-o pentru a obține superficie (cale de acces n.r.) pe ele. Așa mi-a venit ideea să facem noi proiectele, după ce am citit modelul de contract de superficie.”
Referitor la sumele de bani cu care firmele sale să contribuie la realizarea proiectelor, Cristian Mihai Ciolacu a afirmat că acestea ar proveni din ”Cofinanțare de la bancă, fresh equity PNRR aproximativ 35%, garanțiile vor fi parcurile și contract PPA (Power Purchase Agreements/înțelegeri cu consumatori care doresc să achiziționeze electricitate din surse regenerabile n.r.) pe 5 ani.”
Profit.ro a anunțat anterior, în premieră, că două firme la care Mihai Cristian Ciolacu, indicat public ca fiind nepotul premierului PSD Marcel Ciolacu, deține câte 50% din capital, iar la una are și calitatea de administrator, se află pe cea mai recentă listă oficială cu companii cărora li s-a aprobat de către Ministerul Energiei acordarea de finanțări nerambursabile europene, printr-o schemă de ajutor de stat de sprijinire a investițiilor în capacități noi de producție de energie eoliană și solară din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Pe lista cu finanțări aprobate, analizată de Profit.ro, mai apare o firmă la care un fost europarlamentar PDL are 23% din capital, precum și două societăți la care soția unui membru PNL de Consiliu Județean deține câte 50%.
CITEȘTE ȘI Grupul minier francez Eramet, cel mai mare producător mondial de mangan, își oprește activitățile din Gabon în urma loviturii de stat. Acțiunile s-au prăbușitPrintre companiile cu brand care au primit aprobare se numără producătorul de ciment Romcim, producătorul de panouri din lemn Yildiz Entegre, operatorul de deșeuri REMAT București Sud, procesatorul de carne Unicarm, TeraPlast, producătorul de componente din aluminiu Universal Alloy Corporation Europe, producătorul de baterii Rombat, Vrancart, Șantierul Naval Constanța, Silcotub, Domino’s Pizza sau Antibiotice SA.
Alte nume mari, precum Automobile Dacia, Liberty Galați, Kronospan sau OMV Petrom, figurează cu proiecte aflate încă în evaluare.
CITEȘTE ȘI Ciolacu: Microîntreprinderile au devenit un fel de offshore în interiorul unui stat. Nu poți să ai o fiscalitate de tip offshore pe microîntreprinderi
Mihai Cristian Ciolacu deține câte 50% din părțile sociale ale companiilor Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL din Buzău, restul fiind în posesia Adrianei-Denisa Sandu. El este administrator la prima dintre societăți, cealaltă fiind condusă de Liviu-Florin Bucur, deținătorul publicației locale Opinia Buzău, conform termene.ro.
Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL apar cu mențiunea ″Notă de aprobare transmisă - precontractare″ pe cea mai recentă listă cu stadiul de analiză al proiectelor depuse în cadrul apelului PNRR/2022/C6/M ENERGIE/I1./Lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară), apel competitiv.
CITEȘTE ȘI Într-o țară, Burger King spune că roșiile „au plecat în vacanță” și cere înțelegere. Ce fac McDonald's și Subway
Ambele societăți au fost înființate în aprilie 2022, la puțin timp de la lansarea oficială a apelului de proiecte. Termenul-limită inițial de depunere a proiectelor fusese 31 mai 2022, acesta fiind prelungit ulterior succesiv prin ordine de ministru, mai întâi până pe 15 iunie 2022, iar ulterior până pe 22 iunie 2022.
În listă, datată 3 august 2023, proiectele celor două societăți, aprobate pentru finanțare, sunt descrise cu sintagma ″Creare capacitate nouă de producere energie electrică″.
CITEȘTE ȘI Ungaria contrazice, surprinzător, estimările și se afundă în recesiune, cu cea mai lungă perioadă de contracție economică din ultimele 3 decenii. Expansiunea economiei românești, o excepție
Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL au primit în martie anul acesta, de la Transelectrica, avize de racordare pentru două proiecte de construire de parcuri fotovoltaice în comuna Stâlpu din județul Buzău, cu putere instalată însumată de peste 84 MW – CEF Stâlpu 1 (37,273 MW) și CEF Stâlpu 2 (47,114 MW). În documentațiile PUZ ale proiectelor, sunt menționate puteri instalate de 38 și 48 MW ale parcurilor (cu totul 86 MW). Acestea sunt gândite să aibă și instalații de stocare în baterii a energiei, de 27 și 19 MW (în total 46 MW).
Data estimată de punere în funcțiune a celor 2 parcuri fotovoltaice este 31 decembrie 2025. Pentru racordarea lor la rețeaua electrică de transport este nevoie de întărirea acesteia, prin trecerea la tensiunea de 400 kV a stației de transformare 220/110/20 kV Stâlpu, investiție a Transelectrica preconizată a fi finalizată în 2025.
CITEȘTE ȘI Programele de tip "vize de aur" continuă în Europa în pofida înmulțirii apelurilor vizând eliminarea lor
Terenurile amplasamentelor celor două proiecte, aflate în proprietatea companiilor dezvoltatoare, au o suprafață totală de circa 90 de hectare. Primăria comunei buzoiene Stâlpu a emis certificate de urbanism pentru PUZ-urile proiectelor în mai 2022, la circa o lună după înființarea firmelor, iar Consiliul Județean Buzău a dat avize de oportunitate în iulie anul trecut.
Legislația schemei de sprijin PNRR prevede un ajutor de stat în valoare maximă de 15 milioane euro/întreprindere/proiect, astfel că cele două firme pot primi în total cel mult 30 milioane euro nerambursabili. Beneficiarii trebuie să dovedească că dispun de fonduri pentru cofinanțare, adică pentru asigurarea diferenței dintre valoarea totală a investițiilor propuse și sprijinul primit de la stat.
CITEȘTE ȘI VIDEO Polonia - Demonstrație de forță cu dedicație, cea mai mare paradă militară din ultimele decenii. Expert: Va fi superputerea militară europeană a UE și a NATO
În declarațiile sale de avere din 2022 și 2023, șeful Guvernului coaliției PSD-PNL, Marcel Ciolacu, menționează un împrumut de 490.000 lei acordat în nume personal lui Mihai Cristian Ciolacu. Acesta a fost consilier la cabinetul ministrului PSD al Fondurilor Europene din Guvernele Ponta, Eugen Teodorovici, în perioada 2013-2015.
Nepotul prim-ministrului este în prezent acționar și/sau administrator la mai multe firme. Firma cu cea mai semnificativă activitate din punct de vedere financiar este compania de comerț cu medicamente Nicomart Prim Team SRL, controlată de Marcos Provit SA (60%), la care Mihai Cristian Ciolacu are 40% din capital și statut de administrator și care a terminat anul trecut cu rulaj de peste 8,6 milioane lei și profit net de circa 35.000 lei. El mai este asociat și administrator unic la societatea de contractare temporară de personal ADR Partner Oil SRL, cu cifră de afaceri de peste 2 milioane lei și profit net de sub 2.000 de lei în 2022.
CITEȘTE ȘI Wizz Air anulează mai multe zboruri din întreaga rețea, inclusiv din România, începând din septembrie
La rândul său, partenera de afaceri a lui Mihai Cristian Ciolacu la cei doi dezvoltatori de proiecte regenerabile, Adriana-Denisa Sandu, mai controlează ca asociat, printre altele, compania imobiliară Ilfoveana SA, listată la BVB până în 2015 (profit net de 2,6 milioane lei la venituri totale de 4,7 milioane lei în 2022), societatea de transporturi rutiere de marfă Agrotransport Buzău SA (profit net de peste 1 milion de lei la venituri totale de 1,4 milioane lei anul trecut) și firma de producție de cereale Ro-Swiss Exploatațiile Agricole SRL (profit net de 21.000 lei la venituri totale de 356.000 lei în 2022).
Pe lista cu finanțări PNRR aprobate de Ministerul Energiei mai apare firma Modac Power SRL, la care fostul europarlamentar PDL Petru Luhan are 23% din capital, cu un proiect de parc solar de 22 MW în comuna Horia din județul Arad.
De asemenea, apar două firme la care Steluța Cîrligea, soția membrului PNL al Consiliului Județean Brăila Florin-Eugen Cîrligea, deține câte 50% din părțile sociale, la una fiind și administrator. Cele 2 societăți (San Stella Energy SRL și Electrosteff Energy SRL) s-au calificat cu 2 proiecte de parcuri fotovoltaice în comuna brăileană Grădiștea, cu putere instalată însumată de circa 6 MW.
CITEȘTE ȘI „Nu te îmbolnăvi în Grecia”. Cazul turistei din România și lipsa acută de personal medical din Republica Elenă
″Astăzi am semnat primele 12 contracte pentru investiția 1 din PNRR, care vizează capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie, eoliană și solară. Avem un buget total care depășește jumătate de miliard de euro. Pentru că am primit foarte multe aplicații, vom continua procesarea și evaluarea lor, în ordinea rezultată după evaluarea tehnico-financiară. Vom semna contractele pe măsură ce aceste etape se finalizează pentru fiecare aplicant în parte″, anunța public, pe 8 august, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, fără să precizeze ce companii au încheiat contracte de finanțare prin PNRR cu ministerul.
În total, 63 de firme cu proiecte regenerabile de peste 1 MW și 103 societăți cu proiecte între 0,2 și 1 MW primiseră până pe 3 august aprobare pentru finanțare prin PNRR, aflându-se în etapa precontractării. Listele cu stadiile de evaluare ale tuturor proiectelor depuse pot fi consultate aici și aici.
CITEȘTE ȘI Banca Rusiei a intervenit în ședință extraordinară după prăbușirea rublei
Printre companiile care au primit aprobare se numără producătorul de ciment Romcim, producătorul de panouri din lemn Yildiz Entegre, operatorul de deșeuri REMAT București Sud, procesatorul de carne Unicarm, TeraPlast, producătorul de componente din aluminiu Universal Alloy Corporation Europe, producătorul de baterii Rombat, Vrancart, Șantierul Naval Constanța, Silcotub, Domino’s Pizza sau Antibiotice SA.
Alte nume mari, precum Automobile Dacia (prin TotalEnergies), Liberty Galați, Kronospan sau OMV Petrom, figurează cu proiecte aflate încă în evaluare.
Cele mai multe dintre proiectele respinse aparțin unor dezvoltatori și operatori de mari centre comerciale (mall-uri), în această situație fiind însă și companii cum ar fi Holcim, NEPI, Aquatim, Nova Power&Gas sau Energia Mileniului III.