Ministerul Justiției a distrus un document de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puțin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observații și propuneri, au stabilit procurorii DNA, în ancheta privind ordonanța de urgență, care a trimis dosarul la Parchetul instanței supreme să continue cercetările pentru cinci fapte, printre care sustragere sau distrugere de înscrisuri și de probe. DNA precizează că, proiectul OUG 13 avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracțiuni din domeniul circulației rutiere, și al Consiliul Legislativ, cu observații privind caracterul de urgență, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
Direcția Națională Anticorupție a anunțat, luni, că a clasat o faptă din dosarul privind OUG 13 și a trimis cauza la Parchetul instanței supreme să continue cercetările pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri și de probe, scrie News.ro.
Procurorii DNA care au făcut ancheta în acest dosar prezintă situația rezultată în urma efectuării urmăririi penale.
Anchetatorii arată că în 16 ianuarie 2017, ministrul Justiției de la acea dată, Florin Iordache, a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, ministrul a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.
Tot atunci, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede, pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18 ianuarie. În acest context, Florin Iordache a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.
Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu, dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu, modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese, modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție, darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență, modificări ale Codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare, denunțul și plângerea.
În urma solicitării ministrului, personalul de specialitate din Ministerul Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.
În cursul zilei de 17 ianuarie s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea codurilor penale, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu.
“În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida”, a precizat DNA.
La data de 18 ianuarie, proiectele nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.
După 25 ianuarie, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.
În toată această perioadă, personalul de specialitate din Ministerul Justiției a întocmit șase note prin care exprimau critici la adresa acelor proiecte.
“Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG”, au arătat procurorii.
În 31 ianuarie, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea codurilor penale, de la cele cinci instituții avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.
În aceeași zi era programată ședința de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal. Ședința de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget.
Ordonanța de Urgență privind modificarea codurilor penale nu figura pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din 31 ianuarie, iar până la ora programată inițial pentru ședința de Guvern – 19.45, pentru acest proiect de act normative erau transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.
Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.
Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), această solicitare a fost înregistrată în 31 ianuarie, în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de Guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege, au precizat procurorii DNA.
Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al Consiliului emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în 18 ianuarie, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului.
Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial.
Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.
Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.
Avizul MRP critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a codurilor penale. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției. Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP.
Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției.
În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a codurilor penale.
Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 - 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.
“Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de Guvern a durat între 15 și 25 minute”, au mai arătat procurorii DNA.
În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea codurilor penale.
Expunerea ministrului Justiției a durat două-trei minute, iar proiectul OUG 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize.
Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie, la același număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observații și propuneri, care fusese transmis prin fax în 31 ianuarie, în jurul orelor 20.02.
Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul MJ.
De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției.
Procurorii au mai constatat că, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare-primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției.
“De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției”, susțin anchetatorii.
În aceste condiții, procurorii DNA au apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale în acest dosar, pentru: sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiției (pe data de 31 ianuarie), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum și cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.
Procurorii au mai constatat că nu se poate reține în această cauză săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 13 din Legea 78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic, care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31 ianuarie, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penale, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală.
Anchetatorii au mai constatat că nu sunt date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
De asemenea, în urma analizării declarațiilor martorilor audiați în această cauză, a documentelor ridicate și a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor sesizate în sesizarea ce a stat la baza înregistrării acestui dosar.
Din analiza actelor de urmărire penală au rezultă indicii cu privire la săvârșirea infracțiunilor de favorizare a făptuitorului, prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual,
În condițiile în care aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, s-a disjuns cauza privind cele cinci infracțiuni și s-a declinat spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În dosarul privind OUG 13 au fost audiați la DNA, în calitate de martor, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu, și foștii secretari de stat de la Ministerul Justiției Oana Schmidt Hăineală și Constantin Sima.
Direcția Națională Anticorupție a început anchetă cu privire la modul de elaborarea OUG 13 din 31 ianuarie privind modificarea codurilor penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare, în urma unui denunț formulat, în 24 ianuarie, de Mihai Polițeanu, Elena Ghioc și Răzvan Patachi, membri ai asociației ”Inițiativa România”.
În denunțul de la DNA, membrii asociației ”Inițiativa România” i-a acuzat pe premierul Sorin Grindeanu, pe fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, și pe președintele PSD, Liviu Dragnea.
