Consiliul Național al IMM-urilor propune ca guvernul să fie format din 15 ministere, ca în Germania și OlandaConsiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) propune ca guvernul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania și Olanda, față de structura actuală cu 24 de miniștri, plus prim-ministrul, considerând necesară ”o regândire a structurii guvernamentale și o adaptare a programului de guvernare la noile realități economice și sociale”.
”Față de structura actuală cu 24 de miniștri, plus prim-ministrul, CNIPMMR propune o structură mai suplă și adaptată nevoilor României pentru o guvernare modernă”, arată CNIPMMR, citat de News.ro.
Consiliul propune ca guvernul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania și Olanda, astfel: Ministerul Economiei și Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului; Ministerul Finanțelor Publice; Ministerul Fondurilor Europene; Ministerul Antreprenoriatului, Comerțului și Tehnologia Informației; Ministerul Muncii; Ministerul Sănătății; Ministerul Educației, Tineretului și Sportului; Ministerul Culturii și Diasporei; Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Administrației și Internelor; Ministerul Justiției; Ministerul de Externe; Ministerul Agriculturii și Protecției Mediului; Ministerul Transporturilor.
Pentru asigurarea unui mod de lucru cât mai eficient, CNIPMMR propune ca doi dintre membrii cabinetului să aibă funcția de viceprim-ministru pentru domeniile economic și social, având în coordonare următoarele ministere: Domeniul economic (Ministerul Economiei și Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului; Ministerul Finanțelor Publice); Ministerul Fondurilor Europene; Ministerul Antreprenoriatului, Comerțului și Tehnologia Informației); Domeniul social (Ministerul Muncii; Ministerul Sănătății; Ministerul Educației, Tineretului și Sportului; Ministerul Culturii și Diasporei).
”Având în vedere nevoia restartării politicilor guvernamentale, adoptarea unor noi măsuri pentru o guvernare eficace este necesară pentru o dezvoltare durabilă și sustenabilă”, arată Consiliul.
De asemenea, CNIPMMR solicită trecerea ”la o viziune pragmatică și realistă a guvernului”, prin implementarea măsurilor specifice domeniilor majore pentru dezvoltarea României.
”Guvernul nu ar trebui să mai emită nicio OUG, în domeniul economic și fiscal, raportat la volumul imens de legislație deja existent. Încrederea în sistemul fiscal este o condiție esențială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanți factori care influențează deciziile de investiții. Până la 1 septembrie 2019 au fost emise 61 de Ordonanțe de Urgență, 162 de legi și 639 de Hotărâri de Guvern, iar în anul 2018, au fost adoptate 114 Ordonanțe de Urgență, 354 Legi și 1.029 Hotărâri de Guvern”, spun reprezentanții CNIPMMR.
Aceștia cer totodată măsuri pentru creșterea nivelului investițiilor publice.
”Potrivit 'Raportului de țară din 2019 pentru România' publicat de Comisia Europeană, România 'a înregistrat progrese limitate în ceea ce privește pregătirea proiectelor de investiții publice și stabilirea priorităților în acest domeniu'. Astfel, este necesară acordarea unei atenții deosebite asupra aspectelor calitative ale investițiilor întrucât calitatea acestora este marcată în continuare de deficiențe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităților și de dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, iar investițiile private sunt afectate de persistența incertitudinii juridice și a birocrației”, adaugă ei.
Mai mult, ei afirmă că împrumuturile publice realizate trebuie să meargă spre zona investițiilor pentru asigurarea dezvoltării economice și nu în zona dedicată salariilor și pensiilor, împrumuturile devenind nesustenabile. Conform BNR în perioada ianuarie - iunie 2019, datoria externă totală a crescut cu 4,254 miliarde euro.
De asemenea, infrastructura reprezintă un element cheie al dezvoltării oricărei economii.
”Investițiile în infrastructura de transport, energie și mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației”, arată conducerea CNIPMMR.
Consiliul vorbește și de majorarea gradului de absorbție al fondurilor europene pentru exercițiul 2021-2027.
”În România, absorbția fondurilor europene este lentă fiind necesare măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE și a altor tipuri de sprijin financiar disponibile. Creșterea gradului de absorbție, simplificarea birocrației în domeniu și eliminarea blocajelor sistemice trebuie să reprezinte o prioritate”, potrivit CNIPMMR.
Consiliul consideră că este necesară asigurarea creșterii calității serviciilor publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora. ”În plus, se impune evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenția salarizarea în funcție de performanța”, adaugă reprezentanții CNIPMMR.
Ei spun că sunt necesare măsuri pentru încurajarea producției și exporturilor care asigură o creștere economică sănătoasă, față de una bazată pe consum și importuri și cer realizarea unui dialogul social calitativ.
