Ministrul Justiției, Tudorel Toader, i-a cerut procurorului general Augustin Lazăr, luni dimineață, începerea procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism si Serviciul Român de Informații, anunță Ministerul Justiției.
Conform unui comunicat de presă transmis luni dimineață, în baza prerogativelor constituționale și a competențelor legale, ministrul Justiției i-a solicitat procurorului general să comunice dacă și câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Serviciul Român de Informații, data încheierii și semnatarii respectivelor protocoale și începerea procedurii legale de desecretizare a conținutului acestora, scrie News.ro.
Comunicatul a fost postat de ministrul Justiției și pe pagina sa de Facebook.
Premierul Viorică Dăncilă a solicitat vineri desecretizarea protocolalelor încheiate între SRI și alte instituții ale statului, "având în vedere interesul public privind clarificarea unor chestiuni extrem de importante pentru funcționarea României că stat democratic în care funcționează separația puterilor în stat, precum și poziția oficială exprimată astăzi de Administrația Prezidențială".
Conform Guvernului, solicitarea prim-ministrului se bazează pe prevederile legale potrivit cărora "se interzice clasificarea că secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului lainformatiile de inters public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturiale vreunei persoane sau lezării altor interse legitime".
Potrivit legii, desecretizarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informațiilor secrete de stat se realizează de către împuterniciții și funcționarii superiori abilități prin lege să atribuie niveluri de secretizare, cu avizul prealabil al instituțiilor care coordonează și controlul masurilor privitoare la protecția informațiilor clasificate.
În situația protocoalelor de colaborare între SRI și alte instituții ale statului, persoanele care au dreptul să declasifice respectivele informații sunt conducătorii instituțiilor semnatare, care, în speță, au și calitatea de autoritate desemnată de securitate. Potrivit art. 14 din Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, CSAT asigură coordonarea, la nivel național, a tuturor programelor de protecție a informațiilor clasificate.
După acest anunț, ministrul Justiției a declarat, vineri seară, la Antena 3, că luni dimineață va cere Ministerului Public - DNA desecretizarea protocoalelor cu Serviciul Român de Informații, dacă solicitarea formulată în acest sens de către premierul Viorica Dăncilă nu se referă explicit și la protocolul SRI cu Ministerul Public.
El a susținut că demersul premierului reprezintă "încă un pas spre normalitate".
"În opinia mea, înseamnă (solicitarea premierului - n.r.) încă un pas spre normalitate, încă un pas spre reglarea raportului dintre autoritățile publice, încă un pas spre ceea ce ne cere statul de drept, să ne desfășurăm activitatea numai pe baza legii și numai în limitele legii. (...) Am discutat astăzi cu doamna premier această problemă și articolul 3 din Legea 182/2012 spune că protocoalele secrete nu pot împiedica accesul la informațiile de interes public. Ministerul Public, DNA, orice autoritate nu își poate desfășura activitatea în afara legii. Or, procurorul își desfășoară activitatea de urmărire penală numai în baza legislației penale. Nu există un fundament juridic, un temei juridic, care să-i permită procurorului, indiferent de rangul pe care îl are, să constituie alte premise în desfășurarea urmăririi penale. Eu nu pot decât să fiu de acord cu solicitarea doamnei prim-ministru, nu am citi comunicatul, fiind în emisiune, dar apelul făcut este de ambele părți. Dacă s-a adresat SRI, în egală măsură trebuie să ne adresăm Ministerului Public - componenta DNA, cealaltă parte semnatară a protocolului sau protocoalelor", a afirmat Toader.
Referindu-se la comunicatul transmis vineri de Administrația prezidențial[, ministrul Justiției a spus că, indirect, se recunoaște existența protocoalelor.
"Dacă CSAT a spus că nu are competența desecretizării, citind comunicatul, se înțelege și altceva, că indirect se recunoaște existența protocoalelor, ceea ce este un fapt foarte bun. La cel mai înalt rang, ni se spune că ele există. Nu rămâne decât să urmăm procedurile legale, să vedem conținutul, să stim cum s-a desfasurat urmărirea penală sub imperiul respectivului sau respectivelor protocoale, cum nu mai trebuie făcut pe viitor, ca să intrăm în starea de normalitate, în care autoritatea judiciară sa aplice legea corect, la timp, dar să respecte legea, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului ", a adăugat Tudorel Toader.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare, a precizat Administrația prezidențială.
Administrația prezidențială a emis, vineri, un comunicat de presă, în urma afirmațiilor vehiculate recent în spațiul public referitoare la protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții, în baza unor Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și la declasificarea acestora.
Conform prerogativelor legale conferite de Constituția României și de Legea de organizare și funcționare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională. Prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalității organizate și a corupției, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea și combaterea terorismului, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român.
Președinția precizează că aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părților implicate, cu respectarea prevederilor legilor și regulamentelor proprii de organizare și funcționare.
Prin Hotărârile adoptate, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a stabilit instituțiilor abilitate ale statului atribuții suplimentare față de cele prevăzute în actele normative în baza cărora li se asigură organizarea și funcționarea. La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcții de acțiune și măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, dispuse în temeiul Legii 415/2002, se arată în comunicat.
”Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare. O parte dintre protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții ale statului român au fost deja puse la dispoziția Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI, la solicitarea acesteia”, subliniază Administrația prezidențială.
În ceea ce privește declasificarea, cadrul legal național incident, respectiv Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 și H.G. nr. 781/2002, stipulează următoarele: informațiile clasificate din categoria secrete de stat pot fi declasificate prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului; declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autoritățile publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor respective; informațiile se declasifică dacă: a. termenul de clasificare a expirat; b. dezvăluirea informațiilor nu mai poate prejudicia securitatea națională, apărarea țării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare; c. clasificarea a fost atribuită de o persoană neîmputernicită prin lege. Informațiile din categoria secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis.
”Întrucât Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a emis Hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și alte entități sau Hotărâri prin care să aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului și, cu atât mai puțin, a Președintelui Românieiâ”, se mai arată în comunicat.
