Industria muzicală mondială a înregistrat în 2016 al doilea an consecutiv de creștere a cifrei de afaceri, potrivit unui raport publicat pe 25 aprilie de Federația Internațională a Industriei Fonografice (IFPI). Piața muzicală este dominată de streaming, iar platforma YouTube, acuzată că plătește sume prea mici artiștilor, rămâne ”oaia neagră” a acestui sector de activitate, informează Le Monde.
Piața mondială a industriei muzicale a înregistrat o creștere cu 5,9% în anul 2016, ajungând la o cifră de afaceri globală de 15,8 miliarde de dolari, potrivit unui raport - ”Global Music Report” - întocmit de IFPI.
După 15 ani de scădere, 2016 a fost cel de-al doilea an consecutiv de creștere pentru această industrie. Grație exploziei streamingului (+ 60,4 %), mai ales în țările în dezvoltare precum China, India și Mexic, și cu 112 milioane de abonați plătitori în lume, veniturile sectorului digital au reprezentat în 2016 aproximativ jumătate din cifra de afaceri mondială generată de industria muzicală, scrie News.ro.
Acest avânt fără precedent a compensat declinul inevitabil al descărcărilor muzicale, mai ales pe suporturi fizice (-7,6%, la 5,4 miliarde de dolari), chiar dacă CD-urile rămân deosebit de importante în anumite piețe majore precum Japonia și Germania.
”Concurență neloială”
Aceste cifre oferă motive de bucurie marilor patroni din industria muzicală globală. Ei se îndoiesc însă că această dinamică de creștere va continua în același ritm și nu au încetat să critice platforma YouTube. Într-o singură voce, casele de discuri majore acuză YouTube, o filială a grupului Google, că nu plătește muzica la prețul real al acesteia.
Grupul american se ascunde în spatele statutului lui de ”gazdă” pentru a da asigurări că nu este vinovat de muzica distribuită pe site-ul său. YouTube, ”care a dezvoltat platforme muzicale la cerere se folosește de această zonă de incertitudine juridică ca de un scut pentru a evita să negocieze licențe cu producătorii muzicali în condiții echitabile”, a deplâns Frances Moore, director general al IFPI.
Această situație ”deturnează veniturile din piața muzicală digitală și îi stânjenește dezvoltarea”, a continuat ea. În paralel, această situație creează ”o concurență neloială” pentru anumiți actori de pe piață, precum Spotify, Deezer și Apple Music.
Cifrele furnizate de ”Global Music Report” sunt fără echivoc. Deși peste 900 de milioane de internauți din lumea întreagă ascultă muzică pe YouTube, compania a plătit deținătorilor de drepturi doar 553 de milioane de dolari, provenind din încasările obținute din publicate.
”Va fi un model” pentru lumea întreagă
Or, cu o bază de abonați mult mai redusă (272 de milioane), celelalte platforme de streaming audio (plătit și finanțat din publicitate) contribuie cu peste 3,9 miliarde de dolari la licențele plătite în ecosistemul muzical mondial. Pentru fiecare dintre utilizatorii săi, Spotify a plătit 20 de dolari caselor de discuri în anul 2015. În schimb, YouTube a plătit în aceleași condiții mai puțin de 1 dolar.
Numeroși artiști cunoscuți, precum Katy Perry, Taylor Swift și Carole King, au cerut în 2016 Congresului american să reformeze legea Digital Millennium Copyright Act, ce permite platformei YouTube să plătească atât de puțin. Paul McCartney, David Guetta, Sting și Coldplay au cerut la rândul lor Uniunii Europene să corecteze aceste discrepanțe.
În această privință, Europa înregistrează un anumit avans față de Statele Unite. Comisia Europeană a recunoscut deja că această ”distorsiune a pieței” necesită o soluție legislativă și a propus o reformă în revizuirea directivei drepturilor de autor, aflată în prezent în birourile Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene.
”Reprezentanții pieței urmăresc cu atenție ceea ce se va întâmpla la Bruxelles. Va fi un model” pentru lumea întreagă, afirmă Michael Nash, directorul departamentului de strategie digitală din cadrul Universal Music Group.
”Avântul streamingului nu a fost omogen”
”Nu putem să ne așteptăm ca piața să continue să crească grație creșterii streamingului”, a spus Stu Bergen, coordonatorul diviziei internaționale și de servicii comerciale de la Warner Music Group.
Pentru a asigura o creștere durabilă acestui sector, profesioniștii pariază mai mult ca niciodată pe inovație. Ei evocă realitatea augmentată și tehnologia bazată pe comenzile vocale și boxe conectate pentru a se obține o creștere a clienților serviciilor de streaming.
Michael Nash și Stu Bergen sunt de părere că a sosit timpul ca oamenii să asculte muzică nu doar pe telefoane mobile, ci muzica trebuie să revină și în case, instituții și automobile.
”Până acum, avântul streamingului nu a fost omogen. El s-a impus în special pentru anumite genuri și doar în rândul unei populații tinere”, a subliniat CEO-ul Concord Music Group, Glen Barros, care speră că publicul mai vârstnic nu va neglija aceste tendințe.
”Am discutat cu directorii multor start up-uri care analizează la rândul lor cele mai bune modalități pentru a integra muzica și producția video muzicală în aplicațiile lor și sistemele de mesagerie online, pentru a dezvolta noi tipuri de utilizare”, a spus Ole Obermann, directorul general al diviziei digitale de la Warner Music, potrivit căruia astfel de inițiative ar trebui să perenizeze creșterea industriei muzicale.
