Banca Națională a României cere ca taxa pe activele bancare să fie ruptă, în totalitate, de indicele ROBOR, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El arată că acest lucru nu poate fi discutat și că legarea taxei de piața monetară poate afecta capacitatea BNR de a apăra leul și de a folosi politica monetară.
Oficialii BNR s-au întâlnit cu Ministerul de Finanțe la începutul acestei luni să discute taxa bancară introdusă la finele anului trecut, calculată în funcție de depășirea nivelului de 2% de către indicatorul ROBOR la scadențele de 3 și 6 luni.
Guvernatorul dezvăluie acum, în conferința de presă pentru prezentarea raportului asupra inflației, că a cerut Ministerului de Finanțe „ruperea, în totalitate, a taxei de indicele ROBOR, care are alte scopuri”.
„Am discutat cu ministrul de Finanțe... ca grupul de lucru să facă propunerea pe bază de date, deși există destule date. Am văzut, însă, că dânsul a spus că se poate modifica cutare... Așa că îmi permit și eu să nu-mi țin cuvântul și să spun public că acea solicitare a noastră este de neînlocuit, solicitarea noastră fermă: ruperea de ROBOR și de piața monetară nu se discută, din punctul nostru de vedere”, spune Isărescu.
Întâlnirea dintre BNR și Finanțe s-a soldat cu constituirea unui grup de lucru care să analizeze impactul taxei și să vină cu propuneri, care urmează să fie discutate pe 18 februarie.
Isărescu a luat, în conferința de presă de astăzi, o poziție și mai dură față de această taxă, indicând clar că afectează politica monetară a băncii centrale, în condițiile în care majorarea ratelor interbancare ar duce la creșterea taxei aplicată băncilor, astfel că este obligatoriu ca aceasta să fie dezlegată de ROBOR.
„Păi, altfel, ce facem?! Nu mai putem să apărăm leul, nu mai putem să folosim politica monetară?! Ne ia la întrebări Banca Centrală Europeană, vă spun cu siguranță. Aici nu este de glumit!”, adaugă Isărescu.
Guvernatorul adaugă că este dreptul Guvernului să pună ce taxe dorește, inclusiv pe bănci, dar critică modul în care a fost introdusă taxa pe activele bancare – numită inițial "taxa pe lăcomie", pe finele anului trecut, în pragul Crăciunului și fără studiu de impact.
La valoarea curentă a indicatorilor ROBOR, taxa pe activele bancare ar fi de 1,2% pe an, de trei ori media profitabilității pe sistem din ultimii 10 ani și puțin peste două treimi din media profitabilității pe anul trecut, când băncile au avut venituri nete record.
Guvernatorul susține că toate reacțiile pe care le-a primit pe plan extern privind taxa pe activele bancare au fost negative, inclusiv reacția Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, unul dintre cei mai mari acționari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă după active din România.
„Au o problemă majoră, pentru că pe credibilitatea dânșilor au venit câteva zeci de duzini de acționari mai mici din străinătate la Banca Transilvania. Și când au văzut ce s-a întâmplat la bursă îl iau la întrebări pe domnul care a promovat ideea că România are legislație stabilă, predictibilă”, adaugă guvernatorul.
Isărescu spune că ROBOR ar putea scădea la sub 2%, astfel încât taxa să nu se aplice în varianta curentă, doar dacă inflația scade la sub 2%, față de 3% cât prognozează banca centrală.
Guvernatorul mai adaugă că acest indicator nu are nicio legătură cu creditul populației, el fiind legat de creditele pentru consumatori în 2010, cu introducerea OUG 50, și că s-a creat „o psihoză” după ce ROBOR a crescut de la minimele istorice de sub 1% la peste 3% în prezent, ceea ce a dus la creșterea ratelor pentru cei cu credite în lei.
„Dacă se consideră că nu este o legătură bună, atunci se poate renunța la ea”, spune Isărescu.
