Legea salarizării unice ar duce la o creștere medie a salariilor bugetarilor cu 40-50% anul viitor, ceea ce va duce deficitul public la aproape 6%, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. În aceste condiții, Guvernul nu mai are ce măsuri de compensare a creșterilor de cheltuieli să ia. “E deja game over”, spune Dumitru și recomandă Executivului să se abțină.
Finanțele țării de anul viitor nu sunt văzute deloc bine de președintele Consiliului Fiscal, în condițiile în care ar fi aprobat proiectul Legii salarizării unice, depus, ieri, la Parlament. Salariile din sănătate se dublează de la începutul anului viitor, cele din educație cresc cu jumătate, și cele din restul sectorului public cu un sfert. Pe medie, creșterea de salarii este de 40-50%, ceea ce înseamnă un impact brut de 25 de miliarde de lei la bugetul de stat sau de peste 1,8% din PIB pe net, explică Dumitru.
“Caeteris paribus, dacă nu se întâmplă nimic, Comisia Europeană zicea de deficit de 3,9% anul viitor, dacă adăugăm acest 1,8 ne ducem spre 6% din PIB. Situație care, din punctul meu de vedere, este fără ieșire. Ce măsuri poți să-ți imaginezi, de compensare, să mai reduci deficitul cu doi și ceva, aproape 3% din PIB, și să rămâi în 3%? Deja este game over”, a declarat Dumitru, în cadrul CFA Forecast Dinner, în prezența analiștilor financiar-bancari.
Dumitru face și o analogie cu evoluția din piața muncii de dinainte de 2009: “De ceva timp avem o decuplare a salariilor din sectorul public față de sectorul privat. Am mai avut o decuplare înainte de criză”.
CITEȘTE ȘI TABEL Haosul salarizării: Bugetari cu aceeași funcție și salariu diferit, consilier juridic plătit mai prost ca un șoferCreșterile recente de salarii au adus deja lefurile din învățământ la un nivel relativ (raportat la salariul mediu), la media din Uniunea Europeană, iar în sănătate au depășit media UE. O dublare are aduce salariile din sectorul de sănătate foarte aproape de media UE și în termeni nominali, de la circa 800 de euro brut în prezent, spune Dumitru.
Salariul mediu brut la nivelul UE era de 2.472 de euro în 2015, iar în România a ajuns la 822 de euro în februarie, potrivit datelor prezentate de Dumitru.
În 2020 ponderea salariilor bugetarilor în PIB ar ajunge la 10%, și în 2022 la 12%, față de 8,4% în prezent, față de o medie europeană de 10%, arată analiza lui Dumitru. El atrage, însă, atenția că veniturile fiscale la buget în România sunt mult mai mici decât în restul Europei, la un nivel de 25%, față de circa 40% din PIB.
"Ce poate face Guvernul? Să se abțină! (...) În momentul în care discuți de creșteri de 50%, 100%, înseamnă că lucrurile au scăpat de sub control, am pierdut orice legătură cu realitatea!", susține președintele Consiliului Fiscal.
Dumitru crede că, cel mai probabil, Comisia Europeană va declanșa procedura de infringement ex-post pentru deficit excesiv, deși are trebui să o facă înainte.
Statele europene sunt limitate cu deficitul la 3% din PIB, însă acestea ar trebui să respecte și ținta pe termen mediu, și să limiteze cheltuielile în perioadele de creștere economică.