O companie din Germania, care produce biciclete sub diverse mărci, printre care și Pegasus, a dat în judecată compania Atelierele Pegas din București, controlată integral de omul de afaceri Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, și a cerut instanței să anuleze certificatul eliberat de Oficiul Național pentru Invenții și Mărci (OSIM) pentru legendara marca românească Pegas, cu radierea acesteia din Registrul Național al Mărcilor.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Cu sediul în Koln (Germania), ZEG Zweirad-Einkaufs-Genossenschaft eG, fondată în 1966, a chemat în instanță, în același dosar, și OSIM, care a eliberat certificatul pentru marca Pegas în anul 2010.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Bicicletele Pegasus sunt disponibile în România din 2015. La nivel global, ZEG are, în Germania și Europa, peste 1.000 de membri, magazine specializate de biciclete.
Demersul în justiție al ZEG a pornit de la o decizie finală a Oficiului European de Proprietate Intelectuala (EUIPO) din 2017, prin care a fost stabilit că cele două mărci, Pegasus (Germania, din 1984) și Pegas (România), sunt similare și nu pot coexista pe piața UE, pentru ca s-ar crea confuzie pentru clienți.
"Important de menționat este că decizia EUIPO a fost pronunțată în februarie 2017 chiar la solicitarea Atelierele Pegas de extindere și obținere a exclusivității pentru toată piața din Europa. După această decizie, pronunțată și rămasă finală, ZEG a dat dovadă de bună-credință comercială, încercând timp de aproximativ patru ani să determine, pe cale amiabilă, societatea Atelierele Pegas SRL București să ia măsurile necesare pentru a o respecta, deși ar fi putut de atunci să întreprindă imediat acțiunile pe care legislația română, armonizată cu cea europeană în domeniul proprietății intelectuale, le-ar fi permis", susține, într-o discuție cu Profit.ro, Radu Bozocea, co-fondator și partener senior la Weizmann Ariana & Partners, agenție specializată în protecția proprietății intelectuale și casă de avocatură care reprezintă solicitările ZEG în dosarul deschis la Tribunalul București.
Argumentul susținut de avocați este că, în 2009, marca Pegas a celor din Zărnești nu ar fi fost prelungită (reînnoită), ci ar fi fost înregistrată o marcă nouă Pegas, fără să fi fost făcute anumite diligențe, respectiv fără o verificare dacă nu există deja o marcă similară anterior înregistrată pentru aceleași produse.
Reprezentanții casei de avocatură mai susțin că, în cazul în care cererea ZEG va fi admisă, compania Atelierele Pegas va trebui să renunțe de îndată la utilizarea mărcii Pegas sau a oricărei denumiri similare cu Pegasus (și grafica protejată de ZEG), inclusiv ca nume comercial sau în mediul online.
CITEȘTE ȘI Cum pot antreprenorii să își salveze firmele chiar de la faliment"Ulterior, probabil se va pune în discuție și reparația financiară a efortului la care ZEG a fost obligat pentru a-și apăra drepturile. O respingere a acțiunii va însemna o continuare a situației existente în prezent, în care cele două mărci vor coexista pe piața din România, aspect însă considerat de EUIPO de natură a prejudicia și crea confuzie pentru clienții finali, consumatorii, care nu vor putea identifica în mod corect și fără dubiu calitatea și sursa unui produs pe care doresc să îl achiziționeze", mai susțin reprezentanții casei de avocatură Weizmann, Ariana & Partners.
CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT TV Vasile Godîncă-Herlea, Impetum Group: Firmele cu datorii au la îndemână mai multe metode de restructurare și trebuie să le acceseze cât mai rapid pentru a nu croniciza boalaLa solicitarea Profit.ro, OSIM a transmis că a devenit parte în dosar în baza prevederilor articolului 101 din Legea 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, care spune că "La cererea instanței judecătorești, OSIM este obligat să înainteze acesteia actele, documentele și informațiile necesare judecării cauzei cu care a fost învestită".
Contactați de Profit.ro, reprezentanții Atelierele Pegas nu au transmis un punct de vedere până la publicarea știrii.
CITEȘTE ȘI Plaforma de food delivery Tazz by eMAG, capitalizată din nou. Administratorul eMAG aduce 15,8 milioane de lei și ajunge la o cotă de 93,6% din acționariatUPDATE ora 16.06 Andrei Militaru, CEO Network One Distribution, a transmis Profit.ro următorul punct de vedere:
"Pegas are o istorie de aproape 50 de ani pe piața bicicletelor din România. A fost construit și a evoluat în mod independent pe teritoriul României. Bicicleta Pegas a fost fabricată de către Uzina Mecanică Tohani, începând cu anul 1972, până în 2005, iar din 2011 Atelierele Pegas a preluat brandul (marca înregistrată) și a început producția de biciclete, bicicletele fiind în piață, neîntrerupt, timp de 10 ani.
Pegasus are o istorie de aproape 40 de ani, pe piața bicicletelor din Germania, evoluând în mod independent pe piața din Germania și, ulterior, în alte țări.
Aderarea la Uniunea Europeană a adus armonizarea mărcilor existente la nivel național cu cele înregistrate la nivelul Uniunii Europene, punând față în față mărci locale dezvoltate de producătorii locali cu mărcile înregistrate pe teritoriul Europei. Această armonizare a generat mai multe conflicte de marcă europeană vs. marca locală, întrucât, pentru ușurința înregistrării, proprietarii unor mărci naționale au tendința de a extinde înregistrarea în toate țările Uniunii, deși nu folosesc marca decât la nivel local sau regional.
În ceea ce privește notorietatea celor două branduri pe piața locală, un raport de cercetare privind notorietatea spontană a mărcilor de biciclete în România, realizat în 2020 de către una dintre cele mai prestigioase companii de cercetare de piață din România, arată, pentru brandul Pegas, un rezultat de 65,1 % versus 0,5% pentru brandul Pegasus.
În rezumat, aceasta este substanța conflictului, sunt două mărci, care au evoluat în mod independent, pe teritorii diferite, Pegas în România timp de aproape 50 de ani, arhi-cunoscut și folosit de publicul român, iar Pegasus în Germania (o istorie ceva mai mică) și alte câteva țări, cu precădere din Uniunea Europeană, conflict pe care, având în vedere istoria și notorietatea brandurilor la nivel local, lipsa riscului de confuzie între cele două mărci în discuție (societatea din Germania nu își comercializează produsele în România), îl considerăm artificial.
Ne exprimăm încrederea că acest conflict va fi soluționat în mod echitabil".
În octombrie 2015, omul de afaceri Iulian Stanciu, șef al eMag.ro, a devenit, prin intermediul Network One Distribution (NOD), acționarul majoritar al producătorului local de biciclete Pegas și a anunțat că are în plan investiții de opt milioane de euro pentru extinderea distribuției și a gamei de produse la nivel național și internațional și deschiderea, peste trei ani, a unei linii de asamblare cu o capacitate anuală de 100.000 de biciclete.
NOD a preluat 51,67% din titlurile firmei Atelierele Pegas București pentru suma de 200.000 euro. Banii au fost încasați de Andrei Botescu - 189.492,93 euro, Alexandru Manda - 6.547,76 euro și Adrian Teașă - 6.547,75 euro.
Înainte de tranzacție, Andrei Botescu, fondatorul și directorul general al firmei Atelierele Pegas, deținea o participație de 80%, alături de Ciprian Frunzeanu - 5%, Andrei Marius Alin - 5%, Adrian Teașă - 3,33% și Alexandru Manda - 3,33%.
Ulterior, prin mai multe tranzacții, ultima în decembrie 2020 și în sumă de 433.033 lei, NOD a devenit unicul acționar al Atelierele Pegas.
CITEȘTE ȘI Breșă de securitate IT indicată pentru cel mai mare portal local de imobiliare. Peste 200.000 de fișiere ale Imobiliare.ro, cu datele personale și proprietățile clienților, ar fi fost expuse. UPDATE Precizările companiei"Am preluat Atelierele Pegas pentru a susține procesul de diversificare a portofoliului NOD, care a început cu IT&C, apoi a adăugat jucării, electrocasnice. scule. Există un trend pozitiv pe zona produselor outdoor. Populația este interesată din ce în ce mai mult de produse din zona menținerii stării de sănătate și petrecere a timpului liber în natură. Bicicletele sunt parte din această categorie. Cred că trendul pozitiv se va menține și am hotărât să intrăm pe acestă piață", a declarat Iulian Stanciu pentru Profit.ro în octombrie 2015.
Botescu, la rândul său, spunea atunci că vrea să facă din Pegas bicicleta preferată a românilor.
"Mi-am dat seama că este nevoie de un efort investițional mare și de un partener cu experientă. Împreună cu NOD vom extinde atât gama de biciclete pentru toate palierele de vârstă și categoriile de produse, cât și prezența brandului la nivel național și internațional, așa cum ne-am dorit. Țelul meu pe următorii cinci ani este să dezvoltăm o facilitate de producție integrată în țara noastră cu ajutorul căreia sa putem produce cel puțin 100 de mii de biciclete pe an”, a declarat directorul general al Atelierele Pegas, Andrei Botescu.
CITEȘTE ȘI Holde Agri Invest vrea să investească 500.000 euro în firme startup din zona agritech. Anterior, compania a intrat pe nișă prin Agrocity Technologies, proiect în care l-a atras și pe directorul de marketing al Google și YouTube RomâniaÎn anii de glorie, Pegas producea lunar 30.000 de biciclete
Pegasul a apărut la începutul anilor ‘70, la fabrica de armament din Zărnești – “6 Martie”, redenumită Tohan Zărnești.
“Am aflat din presă că brandul Pegas este unul expirat și am reînnoit perioada de valabilitate prin reînscrierea acestuia la OSIM. Prima bicicletă Pegas asamblată de Atelierele Pegas a fost vândută la 1 iunie 2012. Până în prezent, am vândut peste 5.000 de unități”, a declarat pentru Profit.ro în octombrie 2015 directorul general al firmei, Andrei Botescu.
Potrivit informațiilor disponibile în presă, Botescu a înregistrat marca Pegas la OSIM în 2010, după ce a aflat, în urma unui telefon la fabrica din Zărnești, că nu se mai produc biciclete sub acest brand din 2005. Practic, producătorul bicicletelor Pegas, prin renunțarea la producție, a renunțat să reînnoiască și marca la OSIM.
Firma Atelierele Pegas a fost înființată în 2011 și a consemnat în anul 2019, potrivit celor mai recente date, afaceri de 10,7 milioane de lei, de la 12,64 milioane de lei în 2018, iar pierderea a urcat cu 7 milioane de lei, la 16,1 milioane de lei.
Datoriile totale au avansat de la 19,7 milioane de lei la 23,1 milioane de lei, în timp ce creanțele au scăzut la 2,7 milioane de lei, de la 3,8 milioane de lei în 2018.