Maratonul Fiscalității, organizat de PROFIT NEWS TV, a adus în public cele mai noi reacții despre ce se întâmplă acum în domeniul taxelor din România. Ministerul Finanțelor s-a declarat decis să continue digitalizarea fiscală și n-a ascuns că e într-o campanie de forță să pună mâna pe orice ban din economie pentru acoperirea nevoilor curente ale statului. Chiar și cu bani din viitor, sub forma amnistiei fiscale, avertizează participanții la conferință, acuzând statul de iresponsabilitate. În acest timp, și alți actori din economie observă politica tot mai agresivă a statului de a pune mâna pe resurse din economia reală. Inclusiv băncile sunt forțate să fie procuror fiscal pentru ANAF. Anul fiscal viitor, de după alegeri, se conturează a fi unul al schimbărilor de taxe.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul ARB, CEC Bank și CITR
Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor a declarat la Maratonul Fiscalității, organizat de PROFIT NEWS TV, că mandatul ANAF este să recupereze bani din economie mai ales din sursele sigure. Andrieș a arătat că Finanțele merg mai departe și încearcă să ia bani în acest an din orice sursă posibilă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
“Noi urmărim creșterea capacității ANAF pentru zonele în care conformarea voluntară e mai ridicată. Și, totodată, cresterea capacității de intervenție a ANAF”, a spus Andrieș.
Finanțele admit că digitalizarea facturilor a creat impresia că este o perioadă fiscală agitată, dar că nu s-a schimbat nimic în nivelurile de taxare. Andrieș a dezvăluit că Finanțele merg mai departe și încearcă să ia bani în acest an din orice sursă posibilă. Următorul proiect e digitalizarea titlurilor de stat Tezaur, astfel încât să poată fi cumpărate inclusiv de diaspora. “ Vrem să facem o aplicație online, care va fi operațională în ultimul trimestru din acest an” a spus Andrieș.
Alin Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor
Tot de la Ministerul Finanțelor, Iulian Ardeleanu, director de Legislație fiscală, anunță că digitalizarea ANAF merge în același sens, al controlului tranzacțiilor din economie, precum e-Factura sau e-TVA va continua și pe alte paliere.
″Acordăm o atenție deosebită digitalizării. Vrem Declarația Unică Inteligentă. Care va face calcul automat la CAS-uri și impozit pe venit. Nu se vor mai putea face erori″, a spus oficialul. Actul normativ prin care actuala Declarație Unică va fi înlocuită cu o Declarație Unică Inteligentă (digitală) va fi promovat anul acesta, urmând ca, după adoptare, să fie aplicat din 2026, pentru veniturile anului 2025, a anunțat acesta.
El a confirmat astfel informațiile publicate anterior în exclusivitate de Profit.ro.
Ardeleanu a mai spus că va fi eliminată obligația de raportare a estimatului de venituri, iar declarația va fi depusă o singură dată în cursul anului, până pe 25 mai.
Iulian Ardeleanu, director de Legislație fiscală, MInisterul Finanțelor
Cu privire la numărul de identificare fiscală (NIF), Iulian Ardeleanu a ținut să înlăture temerile legate de securitatea datelor personale.
″Numărul de identificare fiscală nu este invaziv sau dăunător. Sistemul funcționează și în Portugalia. Pentru a beneficia de facilitățile fiscale care vor fi gândite pentru stimularea conformării în anumite sectoare, clientul fie consimte să dea CNP-ul, fie obține de la ANAF echivalentul fiscal al CNP-ului. Este gratuită obținerea acestui NIF și este voluntară, la alegerea fiecăruia.
Vom încerca să poată fi obținut pe telefon, printr-o aplicație, sau prin SPV. Cei fără acces la calculator sau internet, sau fără cont în SPV, se vor putea adresa direct organului fiscal. Informațiile vor ajunge automat la ANAF și, dacă este cazul, direct în declarația unică inteligentă, pentru aplicarea facilității fiscale. Trebuie promovat actul normativ″, a conchis șeful Direcției Legislație Fiscală din MF.
Ambiții mari la ANAF. Control total pe economie
Altfel, programul de achiziții de digitalizare al Ministerului Finanțelor este „cel mai ambițios program care există în momentul de față”, a spus la Maratonul Fiscalității, Marius Peștină, director la centrul IT al Ministerului Finanțelor.
„Toată lumea știe că E-urile sunt urâte, nu vrem E-uri. E e-Factură, e-Transport, e-TVA, toate astea sunt bune pentru că îl ajută pe contribuabil să fie sigur. (...) Dacă nu e o factură înregistrată în sistemul de facturi [al ANAF], ea nu există”, spune oficialul.
El promite că toate „E-urile” Finanțelor vor merge ceas de la 1 ianuarie 2025. Din noiembrie, 80% din sistemul informatic al MF va fi pe hardware nou. „Acest program a fost foarte ambițios și a avut niște termene de implementare foarte scurte. Ăsta a fost motivul pentru care la nivelul Ministerului Finanțelor s-a decis ca o anumită perioadă de timp ele de fapt să fie doar informative, fără a avea penalități din partea contribuabilului care nu se conformează să folosească acele sisteme, dar să aibă timp să le folosească. Sunt absolut convins că de la 1 ianuarie 2025 vor fi toate funcționale așa cum trebuie”, mai spune Marius Peștină, care speră ca de la 1 ianuarie 2025 să nu mai existe plângeri din partea contribuabililor legate de funcționarea acestor sisteme, mai ales că CNIF organizează constant sesiuni de comunicări cu aceștia, de la care primește tot felul de idei de a îmbunătăți aplicațiile.
„Toate astea se implementează de către colegii mei”, subliniază el.
Marius Peștină, director la centrul IT al Ministerului Finanțelor
„Mai mult decât atât, sistemul informativ al Ministerului Finanțelor e foarte vechi. Acum văd pentru prima oară o intenție de îmbunătățire totală a acestui sistem, în așa fel încât avem o serie de achiziții care vor schimba din temelii tot sistemul ăsta informatic și mă refer aici la aplicații și la soluții hardware.
Totul va fi nou. Prin programul de achiziții pe care îl avem în special pe zona de PNRR ar trebui ca mai mult de 80% din tot ce înseamnă aplicații informatice să lucreze pe un hardware nou începând cu 1 noiembrie 2024”, mai spune acesta, adăugând că e posibil să existe întreruperi ale sistemelor, însă, CNIF se va asigura că aceste întreruperi se întâmplă cu preponderență în weekend-uri, iar tranziția către un nou sistem să fie făcută fără impact major.
Băncile au fost transformate de stat în procuror fiscal
Eforturile statului de a strânge cât mai rapid bani se văd deja în economia reală, unele industrii fiind afectate deja pecuniar de această precipitare în controlul tranzacțiilor. De pildă, băncile spun că fac raportări tot mai multe și mai stufoase la Fisc și chiar au ajuns să facă muncă de „procuror fiscal” pentru stat, în numele combaterii evaziunii fiscale, a spus, la Maratonul Fiscal Profit, Cătălin Lefter, președintele comisiei de fiscalitate din Asociația Română a Băncilor.
Nu se știe însă ce se întâmplă mai departe cu datele raportate, cum le utilizează ANAF și cu ce rezultate. „În spațiul public nu se vorbește de raportarea CESOP, pe care o fac instituțiile de credit, care, cumva, este specifică pentru lupta împotriva acestui gap de TVA, mai ales pentru comerțul electronic”, spune Lefter.
Specialistul în fiscalitate spune că băncile raportează automat către autoritățile fiscale toate tranzacțiile unui client, dacă acestea depășesc pragul numeric de 25, indiferent de valoarea lor. Mai departe, Fiscul ar trebui să verifice tranzacțiile.
„De ce s-a pus acest prag de 25 de tranzacții? Pentru că se consideră că în UE mai mult de 25 de plăți pare să fie un indiciu destul de puternic pentru desfășurarea unei activități cu caracter de continuitate și pare a fi o activitate economică, și atunci autoritățile fiscale analizează aceste tranzacții, ar trebui să stabilească dacă contribuabilul înregistrează activitate economică, dacă a fost înregistrat fiscal, dacă și-a plătit impozite, dacă tranzacțiile sunt în sferă de TVA șamd”, explică Lefter.
Concret, raportările trebuie făcute pentru fiecare client, indiferent dacă este persoană fizică sau persoană juridică, care încasează din Uniunea Europeană 25 de plăți într-un trimestru. Banca este obligată să raporteze toate tranzacțiile din cont – UE sau extra-UE. Nu există un prag valoric, adaugă Lefter.
„Este pentru combaterea fraudei TVA în comerțul electronic. Sunt mulți care prestează servicii în UE, încasează bani, dar nu raportează activitatea pe diverse platforme digitale”.
Chiar dacă sunt deja în al doilea trimestru în care fac această raportare, băncile nu au primit încă feedback de la ANAF în legătură cu efectele datelor transmise.
Cătălin Lefter, președintele comisiei de fiscalitate din Asociația Română a Băncilor
„Instituțiile de credit au un cost mare de compliance pentru digitalizarea ANAF. Dar nu știm încă aceste raportări cum sunt folosite și care sunt rezultatele raportărilor efectuate.”
Mai mult, băncile au ajuns să presteze și muncă de investigație pentru Fisc.
„Trebuie să ne conformăm fiscal la momentul în care un client deschide un cont. Noi investigăm – ne-am transformat în procurori fiscali – investigăm rezidența fiscală a clientului. Cumva, nu luăm de bun ceea ce ne zice clientul, ci pe baza informațiilor, documentelor aduse la deschiderea de cont, stabilim, pe baza unor teste de rezonabilitate, care este rezidența fiscală efectivă a clientului, setăm această rezidență în sistem și la sfârșitul anului raportăm toți nerezidenții către autoritățile fiscale, cu poza contului la sfârșitul anului și cu veniturile realizate din relația cu banca. De ce facem asta? Pentru că autoritățile ar trebui să verifice ce a declarat clientul la sfârșitul anului vs. ce informații a primit administrația fiscală prin intermediul instituțiilor de credit”, explică Cătălin Lefter.
Totodată, Fiscul ar trebui să coreleze tranzacțiile făcute de contribuabilii rezidenți în străinătate cu informațiile din declarația depusă de persoana fizică la sfârșit de an și cu ceea ce a primit autoritatea fiscală pe calea schimbului automat de informații de la alte autorități fiscale, adaugă reprezentatul ARB.
Doar că băncile nu sțiu ce se întâmplă cu raportările.
„Nu există o transparență, nu ni se dă o informare despre care este rezultatul muncii noastre, a sistemului bancar, în legătură cu aceste raportări!”
Reprezentantul ARB solicită din partea autorităților nu doar mai multă transparență, dar și o predictibilitate mai mare, pentru că raportările costă și sunt adesea introduse pe parcursul anului, după ce bugetele au fost deja aprobate. De asemenea, băncile nevoie de training-uri specifice despre raportări, de ghiduri ușor de înțeles. Numărul declarațiilor a tot crescut de la an la an, dar altele mai vechi nu au fost eliminate.
„Simțim nevoia de eliminarea unor declarații. Deja transmitem niște informații care pot fi utilizate și care sunt redundante. Celebra declarație 394, care e din istorie, de acum 10-15 ani - noi raportam deja facturile cu partenerii români, emise și primite. Nu înțeleg de ce să mai trimitem aceste declarații, când există e-factura, SAF-T”, arată Lefter.
Reprezentantul ARB reiterează și unele neplăceri ale băncilor în legătură cu taxa de 2% pe veniturile bancare brute (1% din 2026), numită în lege taxa pe cifra de afaceri, pe care o plătesc de la începutul acestui an, pe lângă impozitul pe profit de 16%.
„Această taxă pe cifra de afaceri ne aruncă în afara oricărei convenții de evitare a dublei impunere, în sensul în care dacă o sucursală a unei bănci străine plătește taxa pe cifra de afaceri, această taxă nu poate fi folosită ca mecanism de credit fiscal. Deci cumva există o dublă impozitare, se plătește impozit pe același profit și în România și în țara unde se încorporează acest profit”, explică Lefter.
Taxa se aplică, într-o formă similară, pentru toate companiile peste un anumit prag de încasări, indiferent dacă au sau nu profit.
„Această taxă nu respectă niciun principiu fiscal și nici o principiu de așezare a impozitului”, spune Lefter. „Sunt companii care sunt într-un proces mare investițional și care realizează pierdere și atunci chiar dacă realizează pierderi, plătesc acest impozit pe profit. Se încalcă orice principiu, neutralitatea fiscală, justețea impunerii – impozitul trebuie plătit în funcție de capacitatea contributivă a contribuabilului – cumva, această taxă ar trebui să funcționează pentru contribuabilii la început de drum”.
Lefter susține că doar în România taxa pe veniturile brute ale băncilor are un caracter permanent. „Așteptarea noastră este cât de curând această taxă să fie eliminată sau să se stabilească o perioadă limitată de aplicare a ei”.
Vin taxele noi
La conferință, Dan Manolescu, președinte al Camerei Consultanților Fiscali și fost strateg al Ministerului Finanțelor, face observație măsurilor fiscului de a aduce rapid bani la bugetul statului în acest an și spune că e semn că asta ne va costa.
“Pentru anul viitor sigur se vor opera ajustări [de taxe]. Mă îndoiesc că nu vor fi adoptate, dar probabil nu aplicate [de anul viitor]. E greu să ajungem la o țintă rezonabilă de deficit [bugetar] fără partea de venituri”, a arătat Manolescu.
El a completat despre amnistia fiscală recentă, făcută în spiritul acțiunii de a strânge bani repede la buget, că “luăm din viitor niște bani și îi aducem azi. Mascăm lucrurile. Pierdem venituri sigure din principal, deci renunțăm la 25% din bani. Costul de recuperare e cam mare”.
“Pentru anul viitor sigur se vor opera ajustări [de taxe]. Mă îndoiesc că nu vor fi adoptate, dar probabil nu aplicate [de anul viitor]. E greu să ajungem la o țintă rezonabilă de deficit [bugetar] fără partea de venituri. Deși la cheltuieli e problema”, a spus Manolescu.
Dan Manolescu, președinte al Camerei Consultanților Fiscali
A mai spus că, în opinia lui, digitalizarea ANAF, cu e-Factura și e-Transport, funcționează deja, sugerând că statul s-ar agita în plus.
“Digitalizarea facturilor are efect. În iulie, prima lună plină de e-Factura și e-Transport, încasările au fost record la TVA. E adevărat că în continuare e o perioadă dificilă între ANAF și firme. Capacitatea ANAF nu e la nivelul la care ar trebui să fie. Îi trebuie capacitate tehnică, pentru că lucrurile sunt mai complicate decât erau înainte”, a spus Manolescu.
El a completat despre amnistia fiscală, a patra numărată de fostul strateg al Finanțelor, că ar fi cea mai mare pentru persoanele fizice și că ar fi nedreaptă. “La companii anularea a mai funcționat. La persoane fizice este ceva inovator, cu tăiere din principal. 25% pentru sume mai mari de 5.000 de lei, 50% pentru sume mai mici. Pare că cei care au plătit nu primesc nimic. De-aici vine o reacție de nedreptate și un comportament pe viitor. Nu mă aștept să se mai întâmple, poate va mai fi, dar nu în următorii 3-4 ani. Se încearcă mutarea banilor în acest an din anul viitor. Luăm din viitor niște bani si îi aducem azi. Mascăm lucrurile. Pierdem venituri sigure din principal, deci renunțămla 25% din bani. Costul de recuperare e cam mare. Dar, e deja în Monitorul Oficial, acum, vedem”, a declarat Manolescu.
Președintele Camerei Consultanților fiscali nu se așteaptă ca statul să reușească să strângă venituri de aproape 9 miliarde de lei în urma stimulentelor oferite prin amnistria fiscală, cum se speră, pentru că multi din cei care nu și-au plătit taxele în trecut nu au avut bani și este puțin probabil să găsească până la finalul acestui an.
Economia reală: 43% dintre firmele esențiale pentru țară au dificultăți
Între timp, economia reală e suferindă. Compania de restructurare CITR, a semnalat la Maratonul Fiscalității că 40.000 sunt esențiale pentru economia țării, iar dintre acestea, 43% au anul acesta dificultăți. “La finalul anului trecut în jur de 40.000 de firme au cea mai mare pondere în economia României și că 43% dintre ele sunt într-o zonă de dificultate”, a declarat Mariana Boiciuc, Manager Corporate Strategy la CITR.
Expertul a continuat să atenționeze că în ziua de “azi avem cel mai mare număr de companii de acest fel în dificultate.
Mariana Boiciuc, Manager Corporate Strategy la CITR.
Motivele merg de la situația europeană în ansamblu, din cauza războiului și a altor întreruperi de fluxuri comerciale, până la modificările legislative “foarte dinamice”.
“[Ca firme] adeseori creionăm strategii de business pe 3-4 ani. Bineînțeles că ajungem la fiscalitate. O predictibilitate ar ușura situația”, a spus Boiciuc.
Ea a adăugat că, în acest context, în prima jumătate a acestui an au intrat în insolvență 72 de companii de impact, față de 43 anul trecut, dar n-a găsit situația alarmantă.
În schimb a evidențiat că presiunea fiscală devine importantă atunci când trebuie să calculezi în ce măsură povara poate fi transferată clienților. “Dacă piața nu reușește să o absoarbă din preț, apar probleme. Începând cu erodar a marjei comerciale, care duce la fragilitate a rezultatelor. Este mereu o sincopă între modificările fiscale și transferul în preț”, spune reprezentantul CITR.
VIDEO: Maratonul Fiscalității, PROFIT NEWS TV:
