Statul aduce o competiție neloială în piața muncii, prin legea salarizării unitare, ceea ce va pune frână creșterilor de salarii din mediul privat, precum și investițiilor, în condițiile în care antreprenorii pun bani deoparte așteptându-se la taxe mai mari care să acopere creșterile de cheltuieli publice, a afirmat Florin Cîțu, economist și senator PNL, la Profit Live.
Legea salarizării unitare a trecut de Senat, iar o primă estimare a Guvernului arată un impact suplimentar de 18-24 de miliarde de lei pe bugetul din 2018, în condițiile în care unii bugetari vor vedea chiar și dublări ale lefurilor. Liberalul Florin Cîțu avertizează că această evoluție pune în pericol finanțele statului și o presiune suplimentară pe antreprenori, care se așteaptă la taxe mai mari.
“Antreprenorul trebuie să ia în calcul atât plata salariilor din sectorul public - pentru că salariile mai mari din mediul public înseamnă și taxe mai mari -, cât și cum să-și gestioneze afacerea. Aici văd un efect pervers. Nu vor mai crește salariile atât de mult în mediul privat și nu vor mai crește nici investițiile”, spune Cîțu, la Profit Live.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Firmele vor căuta să aducă oameni din mediul rural sau din țările vecine și să crească salariile, în condițiile presiunii din piața forței de muncă, spune Cîțu. Însă acestea se lovesc și de “competiția neloială” a statului și se vor abține de la noi investiții.
“Antreprenorii vor pune bani deoparte pentru taxele mai mari din viitor (…) De unde poți să ai valoare adăugată în viitor dacă nu investești astăzi?”, adaugă senatorul PNL și remarcă contribuția negativă a investițiilor la creșterea economică în 2016.
Cîțu estimează, pe baza datelor de la Comisia Europeană, că deficitul bugetar va crește la 5% din PIB anul viitor, din majorările de salarii, și asta fără a include amendamentele care ar mai putea apărea în Camera Deputaților la presiunea diferitelor categorii de bugetari, nemulțumiți de prevederile noii legi.
Recent, cei de la Fisc au protestat față de acest proiect, dar și ceilalți funcționari publici se pregătesc de grevă.
Cîțu mai atrage atenția și asupra triplării datoriei publice după 2008 la 40% din PIB, ceea ce pune România într-o situație dificilă în contextul unui nou ciclu economic, mai ales pe deficite ridicate.
“Când lucrurile merg bine, îți permiți și-o datorie publică mare. Grecia este un exemplu fantastic. Ei aveau o datorie publică mare. Când mergea economia, nimeni nu se uita la datoria publică. Problema cu datoria publică și deficitul este atunci când economia șchioapătă”, susține economistul.
“Sectorul financiar din România este atrofiat și dă percepția stabilității”
Senatorul liberal consideră că stabilitatea sistemului financiar se va vedea doar în cazul unui nou șoc și că problema creditelor neperformante nu s-a rezolvat, astfel că băncile nu au resurse bilanțiere să crească creditarea.
“Este o stabilitate financiară perversă. Ai dat înapoi. Nu mai este acea dinamică din 2007-2008. Este un sector financiar atrofiat și dă percepția stabilității. Vei vedea cât de stabil este când vei avea un șoc”, spune Cîțu.
Ponderea sectorului financiar în PIB a scăzut cu circa 10 puncte procentuale după 2009. La 29% din economie, creditul neguvernamental este cel mai redus din Europa.
“Singurul credit care merge în România este creditul Prima Casă, unde garanția este de la stat, deci oarecum subvenționat de stat. Asta îți arată multe despre sănătatea sistemului bancar”, conchide Cîțu.
Cîțu a lucrat ca trezorier și economist șef al ING până în 2011 și este la primul mandat de senator.
