Economia României ar putea crește cu 2,7% în 2024 și cu 1,9% în 2025, Guvernul înăsprind politica fiscală abia după alegerile din acest an, potrivit unui raport trimestrial de analiză macroeconomică și strategie al UniCredit Bank.
„Estimăm că economia României va crește cu 2,7% în 2024 și cu 1,9% în 2025, Guvernul înăsprind politica fiscală abia după alegerile din 2024. Anul acesta, principalul motor de creștere va fi cererea internă, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025. Este probabil ca inflația să nu atingă ținta în 2024-2025, iar BNR să reducă rata dobânzii de politică monetară la 6% în 2024 și 4,5% în 2025, în ciuda faptului că impozitele vor crește anul viitor pentru a reduce deficitul bugetar. Estimăm mutarea cursului EUR-RON în intervalul 5,00-5,10 abia în anul 2025, se spune în raport, relatează Agerpres.
În document se menționează că politicienii români au decis organizarea alegerilor pentru administrațiile locale și a celor pentru Parlamentul European (PE) pe data de 9 iunie, în pofida unei hotărâri din anul 2012 a Curții Constituționale.
„Astfel, coaliția de guvernare formată din Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) speră ca actualii primari și membri ai consiliilor locale și județene, motivați de perspectiva realegerii, să îmbunătățească rezultatele partidelor proprii la alegerile europarlamentare și să contrabalanseze votul de protest care, de obicei, favorizează partidele mici. Alegerile prezidențiale ar putea fi organizate mai devreme de luna noiembrie, probabil în septembrie. Astfel, ăreședintele Klaus Iohannis ar avea posibilitatea să candideze pentru o poziție în cadrul UE, dacă planul de a deveni următorul Secretar General al NATO eșuează. Alegerile parlamentare vor fi organizate, probabil, conform planului, după 6 decembrie”, se menționează în document.
Realizatorii raportului susțin că, deși calendarul electoral este încărcat, este foarte probabil ca viitorul guvern să includă PSD și PNL, pentru care intențiile de vot sunt de 28-30%, respectiv 15-25%. Redistribuirea le-ar asigura o majoritate simplă. Cele două partide vor candida pe o listă comună la alegerile europarlamentare, însă nu și la toate alegerile locale. Negocierile privind desemnarea unui candidat comun la alegerile prezidențiale sunt în derulare.
UDMR ar putea face parte din următorul guvern pentru a fi asigurată majoritatea parlamentară în cazul în care rezultatele PSD și PNL la alegeri vor fi sub așteptări. Alte trei partide ar putea să intre în Parlament, respectiv coaliția de centru-dreapta „Dreapta Unită” (DU, pentru care intențiile de vot sunt de 12-20%) și două partide naționaliste, populiste și eurosceptice: Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR), cu intenții de vot de 10-20%, care pledează pentru unirea cu Republica Moldova, și partidul pro-rus SOS România, cu intenții de vot de 4-10% (pragul este de 5%).
„Actualul guvern PSD-PNL intenționează să amâne ajustarea fiscală pentru anul 2025, după alegeri. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a exclus orice creștere de impozite în 2024, cu toate că deficitul bugetar (cash) după primele două luni din 2024 s-a situat la cel mai ridicat nivel de până acum, la aproximativ 29 miliarde lei (1,7% din PIB). Estimăm un deficit bugetar de aproximativ 6,3% din PIB anul acesta. Nu așteptăm o colectare mai bună a impozitelor în 2024, iar veniturile fiscale extraordinare și transferurile către stat din profiturile realizate de către companiile din energie vor scădea comparativ cu anul 2023, deoarece prețurile au scăzut în Europa. Cheltuielile privind organizarea alegerilor, transferurile către autoritățile locale, precum și creșterea salariilor și a pensiilor vor majora cheltuielile bugetare. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a menționat eventuale creșteri de taxe în 2024 în cazul în care deficitul bugetar va depăși 5% din PIB. Probabilitatea acestor creșteri este redusă deoarece alegerile parlamentare nu se vor organiza mai devreme de luna decembrie. În schimb, ar putea fi reduse investițiile publice, deși s-a apelat mai puțin la această practică începând cu anul 2020. Astfel, ne așteptăm ca mediul fiscal să se schimbe imediat după alegerile parlamentare”, se spune în document.
Potrivit autorilor raportului, premierul Ciolacu a menționat trei modificări fiscale potențiale: cota unică de 16% (pe venit, profit, dividende, microîntreprinderi și PFA-uri), posibil exceptând profiturile reinvestite; introducerea impozitului progresiv pe venitul personal (de exemplu 10% și 20-25%); creșterea cotei principale a TVA cu 2-3 puncte procentuale.
Aceștia susțin că prima și a treia opțiune ar fi mai ușor de implementat decât cea de-a doua, care ar necesita o mai bună capacitate tehnică a ANAF.
„Ne așteptăm la adoptarea unui mix de măsuri, respectiv majorarea impozitului pe venit, profit, proprietate, a redevențelor și a TVA. Un pachet fiscal consistent ar putea diminua deficitul bugetar la aproximativ 4,7% din PIB în 2025, dacă va fi adoptat încă din ianuarie. În cazul în care adoptarea acestuia va fi amânată pentru luna iulie 2025, deficitul bugetar ar depăși 5,5% din PIB anul viitor. Ca de obicei, ne așteptăm ca decidenții să opteze în primul rând pentru creșterea impozitelor și nu pentru îmbunătățirea colectării. Principalele motive sunt faptul că primele măsuri se pot aplica mai rapid, iar capacitatea instituțională este limitată pentru alt tip de măsuri”, se arată raport.
Economiștii băncii estimează o creștere economică de 2,7% anul acesta, dat fiind faptul că o creștere de 2,5% este percepută ca un minim necesar pentru realegere.
„În opinia noastră, principalele motoare de creștere vor fi politica fiscală laxă, creșterea rapidă a salariului real, investițiile în infrastructură și cererea externă mai puternică din S2 2024. Cererea de export reprezintă cel mai mare risc la adresa prognozei noastre. Consumul privat va rămâne probabil puternic deoarece viitoarele creșteri ale impozitelor care l-ar putea afecta nu sunt menționate în spațiul public. Proiectele de construcții ar putea fi favorizate de ieftinirea creditelor și intrările mari de fonduri europene, iar investițiile în mijloace fixe și-ar putea reveni dacă exporturile către zona euro vor accelera. Pentru anul 2025, prognozăm o creștere a PIB de numai 1,9%, deoarece consumul privat ar putea să crească doar cu 1,3% din cauza majorărilor impozitelor. În funcție de structura măsurilor fiscale, construcțiile private și serviciile ar putea fi, de asemenea, afectate. Ne așteptăm ca lipsa de măsuri fiscale să mențină deficitul structural al contului curent la peste 6% din PIB în 2024, deficitul extern urmând să fie acoperit integral din investiții străine directe, intrări de fonduri europene și împrumuturi guvernamentale de pe piețele externe”, susțin economiștii.
De asemenea, aceștia estimează o continuare a creșterii rezervelor valutare față de nivelul record din prezent. Deficitul contului curent s-ar putea corecta anul viitor datorită temperării cererii interne.
„Conform estimărilor noastre, inflația nu va reveni în intervalul țintă nici anul acesta și nici anul viitor. Prognozăm că inflația totală va rămâne ridicată, la aproximativ 5,6% la finalul anilor 2024 și 2025. Cu toate acestea, temperarea cererii interne ar putea readuce inflația de bază excluzând majorările de taxe în intervalul țintă (1,5-3,5%) până în primăvara anului 2025. Estimăm că inflația de bază va scădea mai greu decât în restul regiunii în 2024. BNR ar putea începe reducerea dobânzii de politică monetară în luna mai, urmând ca aceasta să fie diminuată până la nivelul de 6% la finalul anului 2024. Aceste reduceri vor confirma relaxarea monetară deja vizibilă pe piața interbancară datorită excedentului de lichiditate. Rata dobânzii de pe piața interbancară s-a situat la 5,7% în februarie, echivalentul a cinci reduceri de 0,25 pp ale dobânzii de politică monetară. Chiar dacă Guvernul va majora cota principală a TVA anul viitor, ne așteptăm ca BNR să continue reducerea dobânzii cheie până la 4,5%, folosind în comunicarea deciziilor sale măsuri ale inflației excluzând modificările de taxe”, se spune în document.
Autorii raportului susțin că reducerea ratelor dobânzilor va fi necesară pentru a preveni diminuarea peste așteptări a excedentului de cerere agregată, în cazul în care politica fiscală devine restrictivă.
„Suntem de părere că BNR va continua politicile actuale și după alegerea unui nou Consiliu de Administrație în primăvara aceasta, în timp ce actualul guvernator, Mugur Isărescu, va fi probabil reales pentru al șaptelea mandat. Deși leul s-a apreciat cu aproximativ 15% în termeni reali față de finalul anului 2019, credem că mutarea cursului EUR-RON în intervalul 5,00-5,10 se va produce abia în anul 2025, din cauza calendarului electoral încărcat din acest an”, se mai menționează în raport.
