Rata anuală a inflației și-a întrerupt creșterea în iulie, după 8 luni de majorare continuă, coborând față de iunie de la 15,1% la 15%.
Față de iunie prețurile au crescut cu 0,9%, remarcându-se o scumpire mai ales a gazelor, curentului, uleiului, untului și biletelor de tren și avion, în timp de combustibilii, fructele și legumele proaspete s-au ieftinit.
BNR prognozează o plafonare a inflației până în septembrie și apoi o scădere graduală pe parcursul anului viitor.
Prețurile mărfurilor alimentare și nealimentare au crescut cu 0,9% față de iunie și cu 16%, respectiv 16,6% față de iulie 2021. Serviciile s-au scumpit cu 0,9% față de luna precedentă, respectiv 8,3% față de anul anterior.
De la începutul anului, inflația a ajuns la 11%.
Analiștii se așteptau la o încetinire a ratei anuale la 14,4-14,8%, în funcție de sondaj. Erste estima o scădere a ratei anuale la 14,2%, după o creștere de 0,2% a prețurilor față de iunie pe fondul presiunilor mai mici după ieftinirea carburanților, fructelor și legumelor.
Față de iunie s-au scumpit gazele cu 8,2% și energia electrică cu 2,8%, deși ambele prețuri sunt plafonate și consumatorii au facturile compensate, uleiul și untul cu câte 3,7%. Biletele CFR s-au scumpit cu 21%, cele de avion cu 6,3% și transportul urban cu 3,6%. Combustibilii s-au ieftinit față de iunie cu 2%, cartofii cu 12,3%, fasolea și leguminoasele cu 0,8%.
Față de iulie 2022 cel mai mult s-au scumpit gazele (+70%), uleiul (+52%), combustibilii, transportul aerian făina și mălaiul, cu circa o treime, pâinea (+24,5%), curentul (+23%), produsele de franzelărie, margarina, untul, legumele și conservele din legume (cu câte 21-22%) și apa, canalul și salubritatea (+21%).
Banca Națională a României vede (în nou prognoză rectificată în sus) inflația la 15,1% la finele lunii septembrie, urmată de o scădere la 13,9% în decembrie și la 11,6% în martie 2023. După aprilie anul viitor inflația ar urma din nou să crească pe fondul expirării schemelor de plafonare și compensare a facturilor, urmând să ajungă la 13,8% în iunie. Banca centrală estimează apoi o scădere treptată până la 7,5% la finele lui 2023, urmată de om reintrare în țintă la 2,3% în iunie 2024, inclusiv pe fondul unui efect puternic de bază.
La inflația din acest an cel mai mult ar urma să contribuie inflația de bază (mai ales pe fondul scumpirii alimentelor procesate) cu circa jumătate din rata de 13,9%, urmată de bunurile energetice cu 4,6 pp. Anul viitor cele două componente vor avea o pondere relativ egală, de 3,4%, respectiv 3,2%.
BNR a diminuat ritmul de creștere a ratei cheie de la 1 pp la 0,75 pp la ultima ședință de politică monetară și a dus rata la 5,5% (în continuare cea mai redusă din regiune, cu 1 pp sub cea a Poloniei, spre exemplu). Guvernatorul Isărescu a semnalizat că BNR ar putea reduce în continuare ritmul de creștere a ratei cheie la ultimele două ședințe din acest an, dacă inflația se va înscrie pe traiectoria calculată de banca centrală, ceea ce pentru moment pare să se întâmple.
Rata inflației a stagnat în iulie în Polonia la 15,5% și a crescut cu Cehia cu 0,3 pp la 17,5%, în timp ce în Ungaria a făcut un salt mare, cu 2 pp la 13,7%, după ce au fost modificate subvențiile la energie pentru populație. În zona euro inflația a crescut în iulie cu 0,3 pp la 8,9%, un nou record de la înființarea uniunii monetare. Vești ceva mai bune a înregistrat SUA, cu o cădere a inflației de 0,6 pp la 8,5%, după ce atinsese maximul ultimilor 40 de ani în iunie.
Un nou puseu inflaționist, dar în același timp și recesionist, ar putea veni din intensificarea crizei energetice, scenariul cel mai dificil pentru economia europeană fiind cel al sistării livrărilor de energie din Rusia.
