Apelarea la specialiști în sistem freelancing poate reprezenta o soluție pentru suplinirea deficitului de personal sau pentru desfășurarea activitățiilor în proiecte temporare în anumite industrii.
Ca metodă de derulare a activității, freelancing-ul poate avantaja start up-urile sau business-urile mici care poate nu își permit să angajeze personal cu contract de muncă full-time, dar și companiile care sunt implicate în proiecte temporare și au nevoie sau preferă să colaboreze cu freelanceri. De asemenea, în funcție de specificul unei afaceri, exista perioade de vârf, când necesarul de personal este peste medie, însă această cerere este doar una temporară.
„Totuși, există companii unde cultura organizațională, comunicarea permanentă și colaborarea în interiorul echipei joacă un rol vital în atingerea obiectivelor și găsirea de soluții inovatoare. În aceste situații, contractarea unor persoane care prestează activități independente se exclude de la sine”, a declarat Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree România.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ: Amazon.com ar putea ajunge într-un an la o capitalizare de 1.000 de miliarde de dolariSusținută de evoluțiile tehnologice și accesul tot mai mare la internet alături de metodele moderne de comunicare, piața de freelancing din România cunoaște o dezvoltare continuă de la an la an. Tot mai mulți români aleg să lucreze independent ca alternativă la statutul clasic de angajat și să presteze servicii de specialitate în domenii cât mai diversificate.
„Majoritatea freelancerilor din România lucrează în domenii precum design grafic, copywriting, dezvoltare de conținut web, dezvoltare site-uri, consultanță în afaceri, programare sau dezvoltare de aplicații web. Astfel, la nivel de industrii, cei mai mulți freelanceri se înregistrează în domeniie IT, consultanță financiară, logistică, start up-uri și contabilitate”, a declarat Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree România.
Cel mai des, freelancerii își găsesc contracte prelungind sau reînnoind contractul cu vechii angajatori sau prin intermediul recomandărilor. De asemenea, majoritatea freelancerilor români adoptă modalitatea PFA-ului, ca formă legală pentru derularea activității. Această formă juridică este cea mai simplă din punct de vedere al formalităților: contabilitatea este ușor de realizat, nu necesită neapărat expertiza unui contabil și se poate realiza chiar de către persoana în cauza.
CITEȘTE ȘI Tudose confirmă Profit.ro, decizia Guvernului privind impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar urma să fie schimbată în ParlamentLa nivel de piață, înregistrările de PFA-uri din România au crescut cu 11% în primele opt luni ale acestui an față de aceeași perioadă din 2016. Astfel, județul Argeș a înregistrat cea mai mare creștere în perioada analizată, și anume 48%. În județe precum Alba și Vâlcea, numărul de înregistrari de PFA-uri a crescut în 2017 cu 36%, respectiv 38% comparativ cu anul trecut, în timp ce județele Maramureș și Mureș au avut cu 39% mai multe înregistrări efectuate în primele opt luni din 2017, față de 2016 (cf. Oficiul Național al Registrului Comerțului).
Conform specialiștilor Smartree România, există două categorii de persoane care recurg la freelancing ca modalitate de lucru: cei care își doresc rotunjirea veniturilor sau persoane tinere care vad în această opțiune un mod de viață. Pe scurt, aceștia își pot organiza timpul de muncă după propriile reguli și teoretic au posibilitatea de a obține câștiguri nelimitate.
„În realitate, lucrând pe cont propriu poți ajunge să îți dedici mai multe ore vieții profesionale, iar câștigurile, de cele mai multe ori fluctuante, să nu fie pe măsura câștigurilor salariale din postura clasică de angajat. Totuși, posibilitatea unui câștig mai mare continuă să atragă tot mai mulți specialiști independenți. În România, de exemplu, dezvoltatorii software, consultanții fiscali, dezvoltatorii de aplicații mobile android sau dezvoltatorii web câștigă cel mai bine în prezent”, a adăugat Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree România.
Deși în ultima perioadă, freelancing-ul cunoaște o dezvoltare tot mai mare, persoanele trecute de 45 ani au o reticență accentuată în privința acestei modalități de lucru. Această categorie de public este în continuare dependentă de existența unui loc de muncă stabil, dar și de ritualul mersului zilnic la muncă. Pe de altă parte, există și persoane foarte bine pregătite în anumite domenii, care după o anumită vârstă doresc să aibă libertatea care vine la pachet cu statutul de freelancer în defavoarea celui de angajat.