Evoluția economică pozitivă din ultimii ani, bazată în principal pe consum, influențează în mod semnificativ modul în care românii investesc în afaceri, astfel că buticurile alimentare, magazinele de cartier și cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017.
Cele mai noi date, de la Registrul Comerțului, arată că, în primele nouă luni din 2017, au fost deschise 22.551 firme în comerț și reparații auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România își desfășoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%, arată o analiză KeysFin privind situația IMM-urilor.
Topul domeniilor investiționale în sectorul IMM-urilor este completat de activitățile profesionale (11,4%), construcții (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) și transport și depozitare (8%).
Potrivit datelor KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016.
Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei.
„Interesant este că cele mai multe firme nou înființate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerțul, principalul motor economic”, spun analiștii.
De remarcat evoluția pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor(diferența dintre profitul net și pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de11 miliarde lei din 2016. Și întreprinderile mici și mijlocii au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.
Analiza arată, pe de altă parte, că din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înființate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde și comerțul este la cel mai ridicat nivel.
Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în București-Ilfov, la nivelul anului 2016, au depășit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau și cei mai mulți angajați, 836.000.
Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajați) au fost de peste 94 miliarde de lei, și zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depășit 83 miliarde lei.
Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, și cele mai puține IMM-uri din țară (49.084 firme cu 209.000 angajați).
„Dinamica geografică în sectorul IMM-urilor trebuie pusă în legătură directă cu concentrarea afacerilor din România”, explică analiștii KeysFin, care trag un semnal de alarmă privind pericolul enclavizării economice.
„Avem Bucureștiul și câteva orașe mari în care economia crește, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real. Mișcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către București, Cluj, Sibiu și alte orașe importante, au făcut ca multe zone din țară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forței de muncă și scăderea abruptă a investițiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, spun aceștia.
Creșterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus și riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerțul.
Potrivit datelor KeysFin, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcții (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacțiile imobiliare (71,8 miliarde lei) și Agricultură (43,1 miliarde lei).
Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microintreprinderi (20,65%) și companiile mijlocii (18,61%).
În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plățile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanțare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic.
Potrivit KeysFin, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluție, în condițiile în care finanțarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.
Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.
Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)
Perioada medie de încasare a creanțelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile.
Potrivit analiștilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiții, o misiune riscantă în absența unor informații concrete privind partenerii cu care faci afaceri.
"Să știi în ce situație financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. - sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziție, ce servicii poți să îi prestezi, să ai siguranța că îți vei primi banii.", afirmă experții KeysFin.
