În ciuda creșterii economice de circa 4% anul trecut, așteptările companiilor germane în ce privește situația economică actuală și viitoare sunt tot mai mici, arată un sondaj realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) în rândul companiilor cu capital german din țara noastră.
Această tendință negativă se manifestă încă din 2017 și plasează România pe ultimul loc în Europa Centrală și de Est (ECE) în această privință, însă evoluțiile recente sunt mult mai îngrijorătoare. Marea majoritate a celor chestionați apreciază negativ situația și evoluția branșei în care activează și privesc foarte îngrijorați către viitor. În ce privește așteptările, rezultatele sunt pentru prima dată din 2009 încoace negative (19% mai bine, 41% neschimbate, 40% mai rău).
Sondajul realizat periodic de AHK se referă la situația economică, dar și la condițiile-cadru economice, calitatea condițiilor investiționale, cât și la așteptările companiilor.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„Pe lângă lipsa personalului calificat și a slăbiciunilor în ce privește infrastructura, modificările dese și abrupte ale legislației pun companiile în fața unor mari provocări”, spune Sebastian Metz, director general AHK Romania.
Companiile germane din România sunt deosebit de nemulțumite în ce privește disponibilitatea personalului calificat (69%) și măsurile pentru combaterea corupției (78%), dar și modernizarea structurilor administrative (65%) și infrastructura rutieră (76% nemulțumiți și foarte nemulțumiți), unde România este pe ultimul loc în regiune.
„Reprezentanții companiilor se tem de asemenea de o scădere a investițiilor publice în domenii precum infrastructura, educația și sănătatea datorită creșterilor semnificative ale cheltuielilor de consum, cum ar fi creșterile salariale din sectorul public și creșterea pensiilor”, arată Metz.
S-a deteriorat semnificativ și percepția legată de predictibilitatea politicilor economice (89% nemulțumiți și foarte nemulțumiți), combaterea corupției și a criminalității, dar și de stabilitatea politică și socială, criterii unde România se clasează anul acesta pe ultimul loc în regiune.
CITEȘTE ȘI INS a confirmat creșterea de 4,4% a economiei românești în al doilea trimestruPe acest fond trebuie privită evaluarea situației actuale și viitoare a companiei, dar și estimările privind cifra de afaceri, exporturile, numărul de angajați și investițiile. Companiile chestionate estimează situația proprie ca fiind mai rea față de anul trecut și își scad așteptările semnificativ.
Mai puține companii vor să facă angajări
Astfel, spre exemplu, numărul celor care vor să angajeze personal a scăzut de la 52% în 2018 la 34%, iar față de 5% în 2018 anul acesta sunt 18% cei care spun că vor reduce numărul de angajați. Și în ce privește intențiile de investiții numărul celor care vor să reducă investițiile a crescut de la 15% la 26%. Este interesant și faptul că numeroase companii se așteaptă la un regres al activității de export.
Întreaga regiune ECE, inclusiv România, are rezultate bune în ce privește criteriile referitoare la costurile cu forța de muncă, productivitatea angajaților și flexibilitatea legislației muncii. Un alt factor politico-economic, cu care atât în România cât și în întreaga regiune companiile sunt mulțumite, este apartenența la Uniunea Europeană (87% sunt mulțumiți și foarte mulțumiți).
Brexitul nu crează mari îngrijorări pentru afacerile proprii
În chestionarul din acest an companiile au fost întrebate și în legătură cu ieșirea Marii Britanii din UE. Rezultatele arată că majoritatea companiilor nu văd în Brexit un potențial foarte mare de risc pentru propria afacere. Astfel, 50% din companiile chestionate sunt de părere că ieșirea Marii Britanii din UE nu va afecta semnificativ propriul business.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) este reprezentanța oficială a economiei germane și totodată cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România. Înființată în 2002, aceasta numără peste 600 de firme-membre.În România AHK se implică în implementarea sistemului dual de învățământ după model german și a înființat platforma GreenTech econet Romania, cât și o Curte Permanentă de Arbitraj.