Aceasta este concluzia principală a opiniei preliminare emise de Consiliul Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificări bugetare pe anul 2025.
Consiliul Fiscal consideră că o corecție bugetară de o asemenea amploare nu poate avea loc fără a afecta negativ veniturile cetățenilor și încasările firmelor, ceea ce generează nemulțumiri. Cu toate acestea, în lipsa acestei corecții, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, scrie Hotnews.ro
O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu își mai poate permite să plătească datoriile pe care le-a acumulat sau când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca această țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare.
Guvernul a revizuit ținta de deficit cash și ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările CF. Fără măsurile de corecție incluse în această rectificare, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. Începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt, de asemenea, esențiale pentru a menține accesul la fonduri europene.
Veniturile fiscale scăzute, o problemă de siguranță națională
Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României este nivelul foarte scăzut al veniturilor fiscale, care a fost de doar 28,7% din PIB în 2024, comparativ cu 35% în Cehia și Ungaria sau 40,1% media UE. Această situație rezultă din neglijarea necesității de a avea venituri fiscale care să satisfacă nevoile societății românești.
O colectare mai bună a veniturilor fiscale este calificată de CF drept o problemă de siguranță națională. Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, iar reforma ANAF, inclusiv digitalizarea, este esențială în acest scop. Consiliul reiterează că ajustarea deficitului nu se poate face exclusiv prin reducerea cheltuielilor, iar teza unei colectări imediate mult mai bune, care să evite schimbările fiscale, este iluzorie.
Investițiile publice atenuează impactul, dar presiunile rămân
Investițiile publice, estimate la circa 7,8% din PIB, care includ și fondurile europene din PNRR (a cărui finanțare se termină în 2026), atenuează din impactul contracționist al corecției bugetare.
Totuși, România se confruntă cu sindromul „deficitelor gemene” (bugetar și de cont curent), care exercită o presiune mare asupra politicii monetare și necesită o corecție pentru a menține încrederea în moneda națională.
Există și o povară suplimentară a creșterii cheltuielilor militare în anii ce vin, iar contextul internațional nefavorabil complică eforturile de ajustare, consideră Consiliul Fiscal, adăugând că procesul de corecție va fi anevoios și va dura mai mulți ani.
Ministerul Finanțelor a lansat joi seara în dezbatere publică proiectul de OUG privind a doua rectificare bugetară din acest an. Potrivit documentului, deficitul bugetar se va menține la 8,4% din PIB. Veniturile bugetului de stat pe anul 2025, se diminuează per sold cu suma de 2,1 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile scad, pe sold, cu suma de peste 2,7 miliarde de lei.
