În 2023, un total de 23 de țări din Uniunea Europeană pentru care există date au înregistrat o creștere anuală netă mai mare decât volumul de lemn extras.
Creșterea pădurilor după recoltare a fost cea mai mare în România (39,9 milioane metri cubi), urmată de Suedia (26,4 milioane) și Polonia (26,3 milioane).
Doar în Estonia volumul extras a depășit creșterea (11,6 milioane față de 9,1 milioane metri cubi), ceea ce a dus la o scădere a masei lemnoase disponibile cu 2,5 milioane metri cubi.
Pentru ca pădurile să se dezvolte sănătos, cantitatea de lemn recoltată sau extrasă într-un an trebuie să fie mai mică decât rata naturală de creștere a pădurii (incrementul anual net). Diferența dintre aceste două variabile poate fi folosită ca indicator pentru lemnul exploatat sustenabil.
"Exploatarea sustenabilă este esențială în managementul forestier, deoarece se concentrează pe lemnul recoltat intenționat și exclude pierderile catastrofale neprevăzute. Această abordare oferă o imagine mai clară asupra impactului ecologic al industriei forestiere", notează Eurostat.
Pădurile României acoperă 6,559 milioane de hectare și 28% din suprafața teritoriului național. Acestea au fost gestionate de-a lungul secolelor și sunt bogate în biodiversitate și habitate, incluzând unele dintre cele mai mari suprafețe de păduri naturale rămase în Europa. Pădurile sunt distribuite în zone montane (59,7%), de deal (33,8%) și de câmpie (6,5%).
Aproximativ 73,5% sunt formate din specii de foioase, principalele fiind fagul și stejarul. Coniferele acoperă restul de 26,5%, fiind dominate de molid.
57,3% din pădurile României sunt încadrate în categoria funcțională de protecție, iar restul de 42,7% reprezintă păduri cu funcție de producție. Rețeaua de arii protejate din România (incluzând zone de interes național, rezervații naturale, parcuri și situri Natura 2000) acoperă aproximativ 26% din suprafața țării.
Volumul total de masă lemnoasă este estimat la 2.221 milioane metri cubi, ceea ce corespunde unei medii de aproximativ 322 metri cubi pe hectar.
Creșterea medie anuală este de 7,8 metri cubi pe hectar. În ultimii ani, volumul de lemn extras din păduri a fost în medie de aproximativ 17,2 milioane metri cubi, dintre care 11 milioane metri cubi provin din foioase și 6,2 milioane metri cubi din conifere. Acest nivel al exploatării reprezintă doar 46% din creșterea anuală totală a masei lemnoase.
În 2016, volumul anual maxim aprobat pentru exploatare a fost de 22,005 milioane metri cubi.
În urma aplicării legislației de retrocedare a terenurilor, în 2017, 64,7% din suprafața forestieră se afla în proprietate publică (33,9% aparținând statului și restul autorităților locale), iar 35,3% era în proprietate privată.
În România există aproximativ 850.000 de proprietari de păduri. Proprietatea privată include atât suprafețe mici deținute de persoane fizice, cât și proprietăți mai mari aparținând autorităților locale sau Bisericii.
Retrocedările au avut implicații și asupra siturilor Natura 2000, suprafața forestieră inclusă în aceste arii fiind de 2.099.702 hectare.
