“Bugetul de stat pe 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.236,5 milioane de lei, la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane de lei, iar deficitul de majorează cu suma de 978,8 milioane de lei”, se arată în proiectul Ordonanței de Urgență pentru rectificarea bugetului de stat pe 2017.
Proiectul a fost publicat de Ministerul Finanțelor Publice la mai multe ore după ce ministrul Ionuț Mișa a anunțat, în conferință de presă, în cursul zilei de astăzi, că rectificarea bugetară va fi una pozitivă, refuzând să spună însă, care este suma totală cu care cresc sumele alocate pentru cheltuieli și cu cât au scăzut veniturile în primele 8 luni comparativ cu nivelul programat inițial în buget, pe motiv că nu le știe pe dinafară.
Proiectul publicat acum pe siteul ministerului arată că se diminuează nominal atât veniturile, cât și cheltuielile, primele de aproape patru ori mai mult. Singurul care crește nominal este deficitul bugetar. Avem, așadar, o rectificare ca la Radio Erevan: Nu s-a dat, ci s-a luat. Nu era pozitivă, ci negativă. Scad nominal și veniturile, și cheltuielile. Crește doar deficitul.
Cifrele sunt “înfrumusețate” doar prin raportare a sumelor la un Produs Intern Brut mai mare, Guvernul majorând estimarea de creștere a PIB de la 5,2%, cum era programat inițial, la 5,6%.
Ionuț Mișa a refuzat să spună astăzi care este totalul creșterilor de cheltuieli aprobate, pe motiv că nu le știe pe dinafară: "Uitați-vă pe site!"
Mișa a prezentat, însă, la virgulă, câteva creșteri de cheltuieli aprobate pentru anumite ministere.
"Pe site", proiectul publicat târziu vineri seara arată că alocările totale la cheltuieli se reduc la bugetul de stat. Sumele mai mari alocate în special pentru salarii și ajutoare sociale sunt depășite de tăierile foarte mari la investiții și proiecte cu fonduri europene. Astfel, cheltuielile de capital sunt reduse cu 1,58 miliarde de lei, iar la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare sunt tăiate din cheltuielile prevăzute inițial nu mai puțin de 3,48 miliarde de lei.
Ministrul a refuzat, în conferință, să precizeze și cât este minusul total de încasări la buget în primele 8 luni comparativ cu estimările inițiale ale bugetului, anunțând doar că în cazul particular al contribuțiilor sociale a fost înregistrat un grad de încasare mai mare față de bugetul inițial (101,7%).
Potrivit proiectului de Ordonanță, veniturile fiscale ale statului se reduc, la rectificare, cu 2,9 miliarde de lei. Scăderea este de 1,78 miliarde de lei la impozitul pe profit, în condițiile în care de la agenți economici se așteaptă încasări mai mici cu 2 miliarde de lei, iar de la bănci mai mari cu 284,5 milioane de lei.
La impozitul pe dividende plătit de persoane juridice veniturile statului scad cu 38 milioane de lei, la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor cu 40,8 milioane de lei, iar la impozitul pe venitul din activități independente cu 100,2 milioane de lei.
Statul se așteaptă, în schimb, să încaseze din impozitul pe salarii mai mult cu 74,3 milioane de lei față de bugetul inițial, din impozitul pe venitul din dividende în plus cu 304 milioane de loei.
Tot la venituri fiscale, sunt prevăzute scăderi de 187 milioane de lei la impozitul pe veniturile din vânzarea bunurilor imobiliare din patrimoniul personal și de aproape 1,4 miliarde de lei la impozite și taxe pe bunuri și servicii.
Rectificarea bugetară ia în considerare diminuarea încasărilor din TVA cu o sumă importantă, de 1,197 miliarde de lei.
Statul se așteaptă, însă, să încaseze mai mult cu 587 milioane de lei din accize și cu 164 milioane de lei în plus din contribuții. O creștere de 2 miliarde de lei este prevăzută la venituri nefiscale.
Mișa a anuntat principalele repere ale rectificarii bugetare, care este, susține el, pozitivă. Sunt alocate sume suplimentare mai multor ministere, în special pentru plăți de salarii, există și tăieri de fonduri, cele mai mari fiind luate de la investiții, de la Ministerul Dezvoltarii si Fondurilor Europene si Ministerul Transporturilor.
Ministerele care vor primi bani în plus:
-Ministerul Agriculturii - 1,7 miliarde de lei
-Ministerul Administrației și Internelor - 1,1 miliarde de lei - pentru mentenanța aeronave achizitionate, echipamente pentru intervenție și drepturi salariale și de pensii
-Ministerul Sănătății - 207 milioane de lei, pentru drepturi salariale
-Ministerul Muncii - 95,9 milioane de lei
-Ministerul Finanțelor - 426,6 milioane de lei pentru drepturi salariale și plata despăgubirilor pentru restituirea proprietăților
-Ministerul Justiției: 357,4 milioane de lei, în principal pentru salarii și plata hotărârilor judecătorești
-SRI - 298,9 milioane de lei pentru salarii și pensii, plus programe majore de achiziții
-Ministerul Comerțului - 247,9 milioane de lei pentru finanțare programe, în special pentru IMM
-Ministerul Public - 203,5 milioane de lei în principal pentru plata drepturilor salariale
-Secretariatul General al Guvernului - 181,9 milioane de lei, în principal pentru salarizarea personalului clerical
Majorari de bugete sunt aprobate și la Camera Deputaților și la Senat, la Administrația Prezidențială și la celelalte servicii de informații.
Tăieri de cheltuieli vor suferi ministerele Dezvoltării Regionale, Transporturilor, Fondurilor Europene și Comunicațiile, dar minsitrul Ionuț Mișa nu a precizat și sumele pierdute de acestea.
Sumele tăiate sunt aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene, în conditiile în care, spune Mișa, după aprobarea cu întârziere a bugetului pentru 2017, s-au întarziat proceduri de achiziție. Ministrul a precizat că acolo unde s-au operat diminuari pe cash, "nu au fost diminuate corespunzător și creditele de angajament pentru a nu afecta procesul de contractare din fonduri europene".
Ministrul Finanțelor a anunțat că s-au realizat și "depășiri majore" ale planului de încasari în ultimele trei luni, care îi dă speranțe că 2017 se va închide "cu o realizare de plan mai mare decât cea din legea bugetului".
Senatorul PNL Florin Cîțu a explicat încă de zilele trecute de ce rectificarea bugetară care urmează să fie făcută de Guvern în această toamnă nu poate fi decât negativă, el arătând că veniturile la buget în primele șase luni ale anului sunt cu 5 miliarde de lei mai mici decât cele prognozate, datoria publică a crescut cu 18,7 miliarde de lei, iar prețurile sunt mai mari cu 1,5%. El solicită audierea premierului Mihai Tudose în comisia de buget a Senatului pentru a prezenta execuția bugetului general consolidat, colectarea TVA și rambursările TVA.
”În România, rectificările bugetare sunt fie pozitive, fie negative. Mai există și situația în care se iau bani din bugetul unui minister (pentru că nu s-au cheltuit acei bani) și se transferă altor ministere. Atenție! Asta este o rectificare simplă, nu pozitivă (aviz Tudose). Rectificarea pozitivă se poate face doar când veniturile încasate la buget sunt mai mari decât cele programate. Astfel, Guvernul distribuie un surplus. Rectificarea negativă se face atunci când veniturile încasate sunt mai mici decât decele programate (aviz Dragnea). Atunci trebuie să reduci cheltuielile”, a explicat Florin Cîțu.
Senatorul PNL a subliniat că rapoartele trimestriale publicate de Ministerul Finanțelor arată că, după șase luni, veniturile la buget sunt cu 5 miliarde de lei mai mici decât cele prognozate și asta în ciuda creșterii economice de 5,8%. Mai mult, spune Cîțu, în primele șase luni ale lui 2017, datoria publică a crescut cu 18,7 miliarde de lei, iar prețurile de consum, după șapte luni, au crescut cu 1,5% și sunt estimate să depășească ținta de inflație. El atrage atenția că cel mai important lucru este însă că, din creșterea economică de 5,8% în primul semestru, 5,5% vine din consum, adică 95%, cu toate acestea încasările din TVA fiind mai mici cu 4,7 miliarde de lei decât cele programate.
”Pentru o imagine cât mai clară a situației bugetului la momentul acestei rectificări bugetare, sunt obligat să cer ca prim-ministrul Mihai Tudose să fie audiat în comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital de la Senat pentru a prezenta execuția bugetului general consolidat (nu doar a bugetului de stat), colectarea TVA fără SWAP, rambursările TVA în comparație cu programul aprobat la începutul anului”, a spus Cîțu.
Liberalul a atrasatenția că, în condițiile existente, prima rectificare bugetară din acest an poate fi doar negativă, în caz contrar va solicita înființarea unei comisii parlamentare de anchetă a rectificării bugetare.
Cîțu face și o comparație a situației din prezent cu cea de anul trecut, arătând că în primele șase luni din 2016 au fost create 131 de mii de locuri de muncă, în vreme ce în aceeași perioadă din 2017, doar 120 de mii de locuri de muncă și asta în condițiile unei creșteri economice mai mari cu un punct procentual anul acesta față de anul trecut.
