Membrii Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) din sectoarele agricol și de retail sunt foarte îngrijorați și dezaprobă cea mai recentă propunere apărută pe surse a Ministerului Agriculturii privind intervenția în mecanismul pieței libere și în politica comercială a companiilor.
Într-o scrisoare deschisă trimisă Guvernului României, ei arată că măsura de plafonare a adaosului comercial la produsele agricole și alimentare, precum și la îngrășăminte, furaje și pesticide amenință întregul lanț valoric agroalimentar. Totodată această măsură este susceptibilă să contravină Constituției României, care garantează o economie de piață liberă, și reprezintă o potențială încălcare a regulamentelor și legilor generale de desfășurare a afacerilor în UE. „Daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali și viitori, scăzând semnificativ atractivitatea României în ochii investitorilor”, a declarat Andreas Lier, președintele AHK România.
Prevederile actuale vor duce la multiplicarea slăbiciunilor lanțului valoric care în final, vor fi suportate tot de consumatorul român. Printre acestea se numără:
Blocarea lanțului de aprovizionare: Reglementările stricte privind stabilirea prețurilor vor perturba lanțurile de aprovizionare, făcând dificilă menținerea nivelului stocurilor în conformitate cu noile restricții. Acest lucru va duce la o penurie de bunuri esențiale pe piață, ceea ce va fi în detrimentul consumatorilor. Obligația pentru comercianții cu amănuntul de a comanda de la furnizori 80% din produsele estimate nu va rezolva această problemă. O astfel de măsură intruzivă în activitatea comercianților cu amănuntul ignoră economia de piață liberă, respectiv cererea și oferta, pentru că unele dintre produse sunt consumate mai mult decât altele. O astfel de măsură nu poate contribui la formarea corectă a prețurilor pe piață, ci la ineficiența operațiunilor și chiar la probleme cu fluxurile de numerar. Acest lucru ar putea provoca blocaje în întreaga industrie alimentară sau chiar insolvența, imposibilitatea de plata a producătorilor și, în final, pierderea multor locuri de muncă. Mai mult, o astfel de măsură va contribui la agravarea risipei alimentare, în ceea ce privește cantitățile de produse comandate forțat, fără a exista o cerere suficientă din partea cumpărătorilor.
Deteriorarea climatului investițional românesc: „În condițiile unei astfel de instabilități legislative și a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către piețele vecine”, a subliniat și Sebastian Metz, director general AHK România.
Intervenția în structura prețurilor: Suntem deosebit de îngrijorați de intenția intervenției Guvernului în structura prețurilor, care este în esență o chestiune de politică comercială, ce ar trebui să fie stabilită în mod individual de întreprinderi. Strategiile de stabilire a prețurilor sunt elaborate pe baza mai multor factori, inclusiv cererea de pe piață, costurile de producție și dinamica concurenței. Proiectul de ordonanță subminează capacitatea întreprinderilor de a funcționa flexibil și receptiv într-un mediu de piață în schimbare rapidă. În astfel de circumstanțe, cel mai probabil, companiile își vor limita sau își vor opri activitățile curente sau viitoare. Proiectul ordonanței va avea repercusiuni îngrijorătoare asupra lanțului de aprovizionare cu alimente, creând un haos și daune în lanțul valoric agro-alimentar.
Birocrația: Deși susținem transparența prețurilor, cerința unei documentații extinse pentru a dovedi respectarea limitelor marjei de profit adaugă un nivel de birocrație care ar putea împovăra operațiunile și eficiența întreprinderilor, care acționează pe întreg lanțul a de aprovizionare cu alimente, precum si cel al pesticidelor, îngrășămintelor și furajelor.
Fiscalitate: Operatorii economici care activează în industria alimentară sunt printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al României. Afectarea eficienței și profitabilității acestor companii va avea un impact direct nu numai asupra pieței forței de muncă și a investițiilor, ci și asupra colectării taxelor. Acest lucru se va întâmpla cu siguranță în vremuri dificile în care România are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, ridicând în acest sens îngrijorări suplimentare legate de lipsa unor surse alternative pentru acoperirea acestui deficit.
Îndemnăm Guvernul să renunțe la acest proiect de ordonanță, pentru a evita astfel de efecte periculoase în cascadă, generate de o deteriorare a lanțului agro-alimentar, și orice fel de deviere de la regulile comerciale în UE.
Credem că o abordare colaborativă este esențială. În calitate de reprezentanți ai sectorului agricol și de retail din Germania, invităm Guvernul, prin domnul Prim-Ministru, să se angajeze într-un dialog deschis cu reprezentanții comunității de afaceri germane pentru a explora soluții alternative care să conducă la sustenabilitatea afacerilor în slujba românilor.
