Chiar dacă la nivel retoric, toți actorii, atât producătorii, cât și furnizorii și distribuitorii, de pe piața gazelor, se declară în favoarea abrogării controversatei OUG 114, în practică, numai primii vor liberalizarea imediată a prețului, ceilalți pledând pentru o perioadă de tranziție, susținând că există pericolul creșterii prețurilor.
Interesant este că, în momentul în care a fost chestionat de Comisia Europeană pe tema OUG 114, fostul ministru al energiei Anton Anton, a trimis la Bruxelles un răspuns în care motiva adoptarea OUG 114 (prin care a fost plafonat prețul gazelor pentru populație la 68 lei/MWh) și care conținea integral o scrisoare a Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități (ACUE).
Zilele trecute, ACUE a trimis Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, prezidată de social-democratul Iulian Iancu, o scrisoare similară, în care “atrăgea atenția” asupra pericolului majorării prețurilor gazelor pentru populație și cerea o perioadă de tranziție până la revenirea la liberalizarea pieței.
Răspunsul producătorilor nu s-a lăsat mult așteptat.
Vineri, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) a emis un comunicat de presă prin care “respinge declarațiile alarmiste și nefondate referitoare la efectele revenirii la o piață liberă și funcțională a gazelor”.
În plus, producătorii le-au amintit membrilor ACUE (furnizorilor și distribuitorilor) că, în pofida faptului că au beneficiat timp de jumătate de an de un preț de 68 de lei/MWH (față de prețul mediu din 2018, de 77 lei/MWh
în cazul gazelor vândute de OMV Petrom și 80 lei/MWh în cazul gazelor vândute de Romgaz), factura la gaze a populației nu s-a redus.
“OUG 114 a fost prezentată ca o masură menită să reducă prețul gazelor pentru consumatorii casnici. În realitate, factura la gaze nu a scăzut. Dimpotrivă, a crescut prețul pentru consumatorii industriali, ceea ce s-a reflectat în prețul bunurilor de larg consum. Eliminarea prevederilor OUG 114 și revenirea la o piață liberă și funcțională ar duce la reintroducerea în piață a unui volum de gaze de 4,3 miliarde m3 (reprezentând obligațiile pentru piața reglementată), ceea ce va permite decuplarea fața de prețurile de import”, precizează FPPG.
Asociația producătorilor susține că, în plus, creșterea capacităților de interconectare cu Bulgaria, Ungaria și Ucraina, planificată pentru anul viitor, va încuraja concurența pe piața gazelor prin diversificarea surselor, cum ar fi LNG (Gaz Natural Lichefiat).
“Principalul argument adus în defavoarea liberalizării pieței gazelor este protecția consumatorului vulnerabil. Consumatorii vulnerabili trebuie protejați prin mecanisme care pot coexista cu o piață liberă, așa cum se întamplă și în alte țări din Europa Centrală și nu numai. Din păcate, deși există planuri de acțiuni elaborate de specialiști, cum sunt cei de la Emerton, în România nu a fost implementat un mecanism funcțional de protecție a acestora. De aceea, este nevoie de o acțiune urgentă în acest sens”, precizează comunicatul producătorilor.
În opinia acestora, impactul zecilor de ani de tergiversări în liberalizarea pieței gazelor se traduce în paradoxuri cum ar fi acela ca doar 30% din gospodăriile din România sunt conectate la rețeaua de gaze.
“O piață reglementată nu atrage investiții - în ultimii ani am asistat la ieșirea unor companii mari de pe piață și încetinirea sau chiar blocarea unor proiecte de investiții majore. În același timp, producția locală de gaze a scăzut și a fost înlocuită cu importuri, în condițiile în care România are potențial de a-și acoperi necesarul de gaze exclusiv din producția internă. În prezent rata importurilor a crescut la circa 28%”, susține FPPG.
