Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, anul trecut, de 61,4%, în creștere față de anul anterior cu doar 0,4 puncte procentuale. Numărul populației active a României a fost de 9,15 milioane persoane, din care 8,5 milioane persoane ocupate și 624.000 șomeri, relevă datele Institutului Național de Statistică.
Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost, în 2015, de 66%, la o distanță de patru puncte procentuale față de ținta națională, de 70%, stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
Ca și în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare în rândul bărbaților, de 69,5%, față de 53,2% la femei, și al persoanelor rezidente în mediul rural, respectiv 61,7%, raportat la 61,3% în mediul urban.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Condițiile în care bugetarii vor fi promovați și vor primi sporuriNivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă a fost înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (85,3%). Astfel, erau ocupate 64,9% din persoanele cu nivel mediu de educație și numai 42,6% din cele cu nivel scăzut de educație.
Salariații, în creștere cu 212.000 de persoane față de anul precedent, au deținut în continuare cea mai mare pondere (71%) în totalul populației ocupate. Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 27,9% din populația ocupată.
Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit au însumat 21,4% din totalul populației ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate dețineau și muncitorii calificați (15,9%), specialiștii în diverse domenii de activitate (14,8%) și lucrătorii în domeniul serviciilor (14,6%).
CITEȘTE ȘI Realitatea dureroasă a pieței muncii: doar 7 județe și Bucureștiul au mai mulți angajați decât pensionari și șomeriDin totalul persoanelor ocupate, 25,6% sunt din sectorul agricol, 28,4% din industrie sau construcții și 46% din servicii. În activitățile neagricole, erau ocupate 6,3 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (24,4%), comerț (18,1%) și construcții (10,0%).
Comparativ cu anul 2014, a scăzut numărul persoanelor care și-au desfășurat activitatea în agricultură, silvicultură și pescuit (-258.000 de persoane), dar și al celor care au lucrat în industria prelucrătoare (-44.000 de persoane), producția și furnizarea de energie electrică și termică (-10.000 de persoane), activitățile profesionale științifice și tehnice și intermedieri financiare (ambele în scădere cu 8.000 de persoane față de anul precedent).
CITEȘTE ȘI Erste: Brexitul reprezintă un risc pentru exporturile României și pentru cei 170.000 de angajați români din Marea BritanieCele mai semnificative creșteri față de 2014 s-au înregistrat în administrația publică (+50.000 de persoane), învățământ (+44.000 de persoane), transport și depozitare (+43.000 de persoane), comerț (+37.000 de persoane).
Din totalul persoanelor ocupate, au lucrat cu program parțial 847.000 de persoane (9,9%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parțial lucrau în sectorul agricol (84,8%).
Durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,5 ore pe săptămână, iar 136.000 persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 13,1 ore pe săptămână.
CITEȘTE ȘI Piața muncii: Românii iau locul expaților la vârful multinaționalelor, angajații din orașele mici pleacă spre orașe mariÎn ceea ce privește rata șomajului, aceasta a fost de 6,8%, valoare identică cu cea din anul precedent. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,7 puncte procentuale (7,5% la bărbați față de 5,8% la femei), iar pe medii de rezidență de 0,4 puncte procentuale (7% în urban față de 6,6% în rural).
Rata șomajului avea nivelul cel mai ridicat (21,7%) în rândul tinerilor (15 - 24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 8,1%, respectiv 7,2%. Rata șomajului a fost de doar 4,1% în cazul persoanelor cu studii superioare.
Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 3%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 43,9%. Pentru tineri (15 - 24 ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 13,1%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului de 60,6%.