BNR nu ar trebui să mai reducă dobânda cheie sub nivelul actual de 1,75%, spune Valentin Lazea, economistul-șef al băncii centrale. Deflația curentă e doar inflație negativă, în viziunea economistului, pentru că deși prețurile scad, consumul crește.
Rata anuală a inflației a fost -1,6% în octombrie, iar BNR a menținut, în noiembrie, la 1,75% dobânda cheie, nivel la care se află din luna mai.
“Părerea mea personală este că rata dobânzii trebuie să rămână unde este acum”, a declarat Lazea, la un seminar pe teme bancare, organizat de Banca Națională și de Alpha Bank la Sinaia.
Anterior, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului, a susținut că BNR ar trebui să reducă dobânda cheie la sub 1%, sub rata naturală de dobândă.
Rata naturală de dobândă, un concept al economistului suedez Knut Wicksell, reprezintă acel nivel al dobânzii cheie la care economia crește la potențial, în absența șocurilor tranzitorii asupra cererii. Rata este una estimată, pentru că nu este observabilă, la fel cum și Produsul Intern Brut potențial este o estimată.
O dobândă cheie plasată sub rata naturală de dobândă tinde să producă inflație și să stimuleze creșterea economică, în timp ce o dobândă cheie mai mare decât rata naturală va produce deflație și o creștere economică mai mică.
Pentru Statele Unite ale Americii, rata naturală de dobândă este estimată în jurul a -4%, deci dobânda Federal Reserve ar trebui să fie adânc în teritoriu negativ pentru a stimula economia și a întrerupe ciclul deflaționist. Pentru că dobânzile negative sunt greu de acceptat de către societate, americanii au apelat la relaxarea cantitativă, spune Croitoru.
Pe de altă parte, Lazea spune că nu este de acord cu teoria susținută de Croitoru, și că rata naturală de dobândă ar putea fi calculată și utilizată doar pentru o economie ca cea a SUA, dominată de piața de capital, nu de sistemul bancar clasic.
“Condițiile care prevalează în America nu sunt absolut deloc condițiile care prevalează în România”, spune economistul-șef al băncii centrale. Statutul de hegemon al SUA face ca banii să fugă acolo în orice tip de criză sau șoc, adaugă economistul.
În România, inflația negativă nu este deflație, deși Statistica raportează scăderi de prețuri începând cu luna iunie, după scăderea TVA la alimente, adaugă Lazea, pentru că, în paralel, consumul crește.
