O creștere economică nesustenabilă va fi corectată la un moment dat de piețe sau prin reversări de politici, cu efecte în timp, astfel că România nu se mai gândește la un avans al economiei de 7%-8% pe an, ca în anii dinainte de criză, acesta necesitând o gândire în termeni mult mai echilibrați, a declarat luni guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu.
"În 2007-2008 ne preocupa același lucru, ca și acum, să avem creștere economică rapidă, fără să ne gândim la sustenabilitatea acestei creșteri. Și atunci, din păcate și acum, aceste cuvinte sună puțin păsărește și nu cred că societatea românească s-a pregătit suficient pentru a înțelege substanța acestei dezbateri", a afirmat Isărescu, cu ocazia prezentării de către Fondul Monetar Internațional a Raportului regional de primăvară pentru Europa Centrală, de Est și Sud-Est, găzduită de BNR.
El a arătat că o creștere economică nesustenabilă va fi corectată, mai devreme sau mai târziu, direct de piață sau prin reversarea politicilor, având efecte în timp, scrie News.ro.
"Ne-a luat câțiva ani buni să revenim la nivelul de PIB, de dezvoltare dinaintea ajustării. În ce privește creșterea economică, nici nu ne mai gândim să avem 7%-8% pe an, suntem mult mai calmi. Dacă gândim o creștere economică, o gândim în termeni mult mai echilibrați", a mai spus Isărescu.
El a făcut afirmațiile în contextul în care a amintit de rambursarea integrală a împrumutului contractat de la Fondul Monetar Internațional în anul 2009, de 12 miliarde euro, finalizată de BNR și Ministerul Finanțelor în acest an.
CITEȘTE ȘI Mișu Negrițoiu: Cheltuielile de funcționare ale ASF s-au redus cu peste 30% în ultimii doi ani Isărescu a subliniat că împrumutul de la FMI a fost atras pentru a finanța o ajustare, respectiv a deficitului de cont curent, iar problema este legată de tema discutată în raportul Fondului, de dezvoltare, convergență și sustenabilitate.
"În momentul în care în politicile fiscale, monetare se așează dizarmonia, corecțiile sunt inevitabile și durează, sunt de multe ori urmate de reproșuri care nu se termină nici într-un ciclu electoral, trec mai multe până se epuizează", a mai spus șeful băncii centrale.
El a amintit că, pe lângă rambursarea integrală a finanțării de la FMI, România și-a crescut rezerva cu 6 miliarde euro, BNR a redus rezervele minime obligatorii de la 40% la sub 20%, iar niciun ban de la FMI n-a fost utilizat pentru salvarea vreunei bănci.
"Nici banii din rezervele minime obligatorii nu au fost pentru salvarea unei bănci, erau banii băncilor. În condițiile în care s-a schimbat conjunctura, creditul în valută a început să scadă vertiginos, era normal ca mijlocul de politică să nu mai fie folosit", a punctat guvernatorul.
Raportul FMI, denumit în acest an How to Get Back on the Fast Track?, pune problema dezvoltării țărilor din regiune după revenirea din criză.
"Dacă în anul 2013, raportul precedent regional era destinat finanțării creșterii economice, FMI a găsit de cuviință anul acesta să vorbească despre viteza și calitatea creșterii economice, al doilea cuvânt este chiar mai important", a menționat Isărescu.
