Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională asupra Legii care elimină calitatea de comerciant persoană fizică din regimul incompatibilităților pentru parlamentari, membri ai Guvernului, prefecți și subprefecți, primari și viceprimari.
La finele lunii decembrie, Parlamentul a adoptat proiectul de lege cu argumentul că sintagma de comerciant persoană fizică ”a fost asimilată în practică” cu noțiunea de persoană fizică autorizată și, astfel, aleșii și demnitarii nu pot preda ca profesori, nu pot fi plătiți pentru cărțile scrise și nici nu pot primi subvenții pentru terenurile agricole pe care le dețin sau desfășura activități liberale.
Un alt argument indovat a fost că, după intrarea în vigoare a noului Cod Civil, este schimbată terminologia uzuală în domeniul activităților economice.
Președintele reclamă faptul că Legea ar fi trebuit adoptată în plenul comun al Parlamentului, nu în fiecare cameră în parte, fiind vorba de statutul deputaților și senatorilor, și că, în ce privește regimul incomaptibilităților membrilor Guvernului, Senatul ar fi trebuit să fie cameră decizională.
Mai mult, șeful statului arată că, prin eliminarea incompatibilității unor funcții sau demnități publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, Legea diminuează standardele de integritate, aducând atingere statului de drept, dar afectează și angajamentele internaționale în materi de integritate asumate de România.
Iohaninis amintește că judecătorii Curții Curtea au stabilit că definirea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind „comerciant” presupune o analiză de la caz la caz, în funcție de particularitățile fiecărei spețe, de către instituțiile/ autoritățile publice competente, în raport cu coordonatele cuprinse în legislația în materie.
”Prin urmare, a determina în concret dacă o persoană fizică desfășurând o anumită activitate cu caracter lucrativ se încadrează sau nu în categoria „comercianților”, în vederea stabilirii existenței stării de incompatibilitate dintre această calitate și funcția de viceprimar, constituie aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice cu atribuții în acest domeniu, respectiv Agenția Națională de Integritate și instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenție (Decizia nr. 173/2017)”, arată șeful statului.
”Sintagma comerciant persoana fizică a fost asimilată, in practică, cu sintagma «persoană fizică autorizată». Această asimilare a dus la interpretarea legislației anterioare Codului Civil în sensul de a interzice anumite activități sau de primire a unor sume de bani, care în conformitate cu prevederile constituționale și normelor europene nu ar trebui să fie restrânse. Astfel, persoanelor cărora conform Constituției și legilor în vigoare, le este permisă (sic!) activități in domeniul didactic al cercetării științifice și al creației literar-artistice le este interzisă această activitate dacă ea este realizată in calitatea de persoană fizică autorizată. La fel, conform noii legislații proprietarii de terenuri pot primi diferite subvenții europene, numai dacă se înregistrează cel puțin ca persoane fizice autorizate. Însă, din acel moment, conform interpretării amintite, persoanele în cauză nu mai pot avea anumite funcții publice”, se arată în legea aprobată de parlamentari.
Prin urmare parlamentarii au decis eliminarea din legea transparenței în exercitarea demnităților publice a articolelor care prevăd incompatibilitatea calității de parlamentar, membru ai Guvernului, prefect și subprefect, primar și viceprimar cu ”calitatea de comerciant persoană fizică”.
Potrivit Legii de privind punere în aplicare a Noului Cod Civil, în cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a Codului civil, referirile la comercianți se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice supuse înregistrării în registrul comerțului, cu excepția actelor normative în care termenul "comerciant" are un înțeles specific dispozițiilor cuprinse în actele normative respective.
Reprezentantul Ministerului Justiției a arătat la dezbateri că proiectul cuprinde prevederi care pot afecta transparența exercitării funcțiilor și demnităților publice.
