ING Bank România vede deficitul la peste 9% din produsul intern brut în acest an, după ce pensiile ar urma să crească cu 14%, și o datorie publică aproape de 50% din PIB anul viitor. Posibila demitere a Guvernului și apropierea alegerilor complică evoluțiile pe termen scurt și presiunea pe ratingul suveran este în creștere.
Guvernul PNL este amenințat cu demiterea printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și ING estimează la 40-50% șansele ca aceasta să fie adoptată. Ar fi a doua oară când un cabinet al premierului Ludovic Orban este demis prin moțiune.
“Ne așteptam ca zgomotul politic să devină norma, dar moțiunea de cenzură depusă de PSD duce incertitudinea la un nou nivel”, scriu economiștii ING Valentin Tătaru și Trieu Pham.
Guvernul demis ar putea funcționa ca interimar până la alegerile locale din 27 septembrie și Parlamentul s-ar putea adapta atunci în funcție de rezultatul alegerilor, cred analiștii ING. Un guvern interimar nu poate însă emite ordonanțe de urgență, inclusiv pentru a modifica legile care prevăd cheltuieli importante, așa cum a făcut recent în privința pensiilor și alocațiilor.
Majorarea pensiilor cu 14%, decisă recent, este peste nivelul estimat anterior de ING de 10% și sub nivelul programat anterior de 40%. Diferența de 4 puncte procentuale înseamnă un impact în deficitul bugetar de 0,3 puncte procentuale în acest an și de 1,2 pp în 2021.
Banca olandeză crește estimarea de deficit pentru acest an de la 8,6% la 9,3% din produsul intern brut, în timp ce estimarea pentru anul viitor este modificată de la 5,2% la 6,3% din PIB. Guvernul vede un deficit de 8,6% în acest an, potrivit celei mai recente rectificări bugetare.
“O reducere a deficitului cu 3 puncte procentuale (de la 9,3% la 6,3% în 2021) reprezintă un echilibru rezonabil între nevoia de consolidare fiscală fără a afecta creșterea economică. Încercarea de a reduce și mai mult deficitul anul viitor ar putea avea un efect de contracție pentru economie, ceea ce guvernul va încerca cel mai probabil să evite”, scriu analiștii ING.
Deficitul mai mare din acest an înseamnă o nevoie de finanțare și mai mare, estimată de ING în jurul a 10 miliarde de lei/lună în august-decembrie, “un volum respectabil, oricum te-ai uita”, față de circa 7 miliarde de lei/lună în ianuarie-iulie, dacă excludem impactul obligațiunilor externe în euro în valoare de 10 miliarde de euro.
Noua estimare a ING privind deficitul include doar majorarea cu 14% a pensiilor și cu 20% a alocațiilor. Opoziția condusă de PSD lucrează la modificarea în Parlament a legislației, astfel încât alocațiile să fie dublate, așa cum era prevăzut anterior, și vrea să modifice la loc creșterea punctului de pensie la 40%.
România este pe ultima treaptă recomandată investițiilor în notele agențiilor de rating și cu perspectiva retrogradată la negativă, ceea ce înseamnă că e aproape să ajungă la categoria junk.
ING crede că agențiile de rating sunt dispuse să aștepte finalul ciclului electoral și să vadă măsurile de consolidare fiscală cu care va veni noul guvern după alegerile parlamentare.
“Înaintea următoarelor evaluări de rating (Moody’s și Fitch în octombrie, S&P în decembrie), riscurile pe termen scurt vin din moțiunea de cenzură, potențiala modificare de către opoziție a reducerii creșterilor de pensii și din alegerile locale din 27 septembrie. Pe termen mediu, deteriorarea indicatorilor privind datoria publică vor aduce noi dificultăți. În orice caz, credem că riscul unei retrogradări va rămâne o amenințare constantă cel puțin în 2021”, adaugă economiștii ING.
Banca olandeză estimează o contracție economică de 5,5% în acest an, pe fondul epidemiei COVID 19, urmată de o creștere de 5,2% anul viitor. Deficitul ridicat peste scăderea economiei înseamnă o datorie publică mai mare, care ar ajunge de la circa 35% din PIB la finele anului trecut la circa 50% din PIB în 2021.
