Ministerul Finanțelor plătește randamente tot mai ridicate investitorilor în titluri de stat. Dobânzile obligațiunilor pe 1 an au crescut cu peste un punct procentual doar în ultima lună.
Finanțele au împrumutat azi din piață 600 de milioane de lei prin obligațiuni scadente în octombrie 2030. Cererea a fost una bună, la 949 de milioane de lei, dar chiar și așa Guvernul este în situația de a plăti dobânzi tot mai mari. Randamentul a sărit la 4,93%, față de 3,88% la un împrumut la aceeași maturitate din urmă cu o lună (în august randamentul era de 3,5%).
Tendința regională este una de creștere a randamentelor pe termen lung, în condițiile revenirii politicii monetare spre dobânzi mai ridicate care să frâneze inflația tot mai ridicată, ieșită mult din țintele și prognozele băncilor centrale de la începutul anului. România se remarcă în regiune prin avansul cel mai ridicat al randamentelor din acest an, de circa 2 puncte procentuale, iar de mai bine de o lună se adaugă problemelor macroeconomice și instabilitatea politică.
În ultima săptămână au crescut accelerat și randamentele titlurilor pe termen mai scurt, în condițiile degradării așteptărilor privind inflația, mai ales după surpriza neplăcută a inflației de 6,3% pe an din septembrie, cea mai ridicată din ultimul deceniu, dar și a lichidității mai reduse.
Randamentele de 5% pe an pentru împrumuturile pe 10 ani au fost norma pentru România după accelerarea inflației în 2017, venită după o perioadă de dobânzi la minime istorice. Problemele pentru visteria națională sunt mai mari acum, având în vedere larghețea cu care deficitul public a crescut în 2020 și nivelul ridicat la care va rămâne încă cel puțin câțiva ani (peste 9% din PIB în 2020, circa 8% în acest an și 6,4% în 2022 – estimări UniCredit).
Datoria publică a crescut de la circa 35% din PIB în 2019 la 50% din PIB, ceea ce va crește în viitor sensibilitatea bugetului la variația dobânzilor, având în vedere ponderea tot mai ridicată a acestor cheltuieli.
