De la începutul crizei, băncile centrale au operat tăieri de dobândă în echivalent cu mai mult de 3 puncte procentuale la nivel agregat și au angajat echivalentul a 10% din PIB-ul mondial în stimulente monetare și 5 trilioane de dolari de noi cheltuieli guvernamentale.
Cu rate de creștere ale infecțiilor cu coronavirus explozive în SUA și Europa și blocări ale unor economii întregi, lumea se îndreaptă către recesiune în 2020, iar pentru multe țări este de așteptat să fie cea mai importantă scădere economică din ultimele decenii.
Acesta este contextul în care factorii de decizie au răspuns deschizând robinetele de bani. Băncile centrale au injectat în piețe aproape 6 trilioane dolari, în timp ce liderii celor mai industralizate 20 de țări la nivel mondial s-au angajat că vor realiza cheltuieli publice în valoare de mai mult de 5 trilioane dolari.
„Răspunsul politicilor globale de lichiditate acum depășesc nivelul celor din 2008”, spune Steve Donzé, macro strategist la Pictet Asset Management. “Acest șoc a adus o schimbare de paradigmă de la bănci centrale acționând pe cont propriu, la coordonare fiscal-monetară.” Rezerva Federală Americană a extins politica de tipărire de bani la niveluri comparabile cu cea de răspuns la șocul din 2008 și cu întreaga etapă de achiziții de instrumente financiare din piețele secundare din anii 2010-2014.
Într-adevăr, bilanțul băncii centrale a SUA a explodat în martie peste plafonul din anii 2015-2018 , dar și deasupra reperului de 5 trilioane de dolari, fiind de 6 ori mai mare decât cel din perioada care a precedat criza financiară din 2007-2008, așa cum se vede pe graficul atașat.
Băncile central și guvernele s-au lansat în ample angajamente de garantare a datoriilor unor companii private, îmbrățișând politici altădată considerate radicale precum plăți directe către cetățeni sau plata unor salarii ale angajaților care riscă să fie concediați.
Numai cele mai mari 5 bănci centrale din lume, Rezerva Federală Americană, Banca Centrală Europeană, Banca Populară a Chinei, Banca Japoniei și Banca Angliei au livrat stimuli de 5,7 trilioane dolari în acest an, echivalent cu 9,7% din produsul intern brut al țărilor respective. Prin comparație, stimulii care au urmat crizei din 2008-2009 au reprezentat abia 6,5% din PIB.
În același timp, guvernele s-au angajat că vor realiza programe de cheltuieli guvernamentale de 5 trilioane dolari. Spre exemplu, numai Germania vizează proiecte publice însumând 350 milarde euro (388 mliarde dolari), iar China vizează cheltuirea echivalentului a 3 trilioane de dolari, plăți către cetățeni și sistări de plăți ale taxelor. Alte țări mari emergente precum India și Brazilia adaugă zeci de miliarde de dolari la cheltuielile publice.
