Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pe care analiștii nu le așteptau într-un timp atât de rapid. Dobânda a fost tăiată și sistemul bancar ar urma să primească lichiditate din partea băncii centrale. Un canal de creștere a banilor din piață îl reprezintă emisiunea de monedă prin achiziția de titluri de stat. Relaxarea cantitativă – quantitative easing – reprezintă o premieră pentru banca centrală. Costurile de finanțare sunt așteptate să se reducă, însă va crește presiunea pe deprecierea leului în noile condiții.
Analiștii mizau pe o posibilă reducerea a ratei cheie cu 0,5 puncte procentuale în acest an, însă în doi pași și nu atât de rapid. BNR a tăiat dintr-o bucată dobânda la 2% și nu a așteptat alte măsuri suplimentare ale băncilor centrale din regiune. Mai mult, dobânda Lombard – facilitatea pentru finanțarea de urgență – coboară de la 3,5% la 2,5%, adică la nivelul la care era dobânda de referință anterior!
În plus, BNR a anunțat că va furniza băncilor lichiditate prin operațiuni repo – băncile pun titluri de stat gaj pentru resurse împrumutate pe o săptămână -, dar și posibilitatea reducerii ratei rezervelor minime obligatorii, în caz de nevoie.
O premieră absolută este anunțul că BNR va cumpăra titluri de stat din piața secundară. Aceasta este cea mai apropiată variantă legală de finanțarea monetară a deficitului și înseamnă că banca centrală va emite monedă – va “tipări” bani digitali – cu care va cumpăra datoria statului român deținută acum de bănci. Acest lucru înseamnă că băncile vor avea mai mulți bani la îndemână pe care îi pot reinvesti în titluri de stat sau în credite.
BNR poate păstra titlurile în bilanț până la scadență, când vor fi răscumpărate de Ministerul Finanțelor sau le va putea vinde ulterior în piață. În tot acest interval, bilanțul va fi mărit corespunzător. Nu avem o țintă privind valoarea achizițiilor.
Măsurile anunțate de BNR au câteva efecte directe și indirecte. Dobânzile din piața monetară vor scădea – adică ROBOR va fi mai mic, ceea ce înseamnă rate mai mici pentru cei cu credite în lei cu dobânda variabilă. Unii vor beneficia mai târziu de scăderea ratelor, fie ca urmare a actualizării ROBOR după o vreme în contracte, fie pentru că au luat credite după primăvara anului trecut, când a fost introdusă noua referință pentru creditele acordate populației – IRCC -, care are o întârziere în aplicare de două trimestre.
Erste se așteaptă la scăderea dobânzilor în piață cu 0,75-1 pp.
"Pachetul, care este similar cu mai mult de 1 punct procentual de relaxare a condițiilor de politică monetară, adresează preocupările actuale ale pieței și este o mare surpriză faptul că BNR a renunțat la abordarea orientată spre trecut și axată pe cursul de schimb", arată Cipria Dascălu, economist-șef al BCR.
Dobânzile la depozite ar putea scădea și ele, în condițiile în care băncile nu vor mai avea nevoie să crească ofertele pentru a atrage resurse noi de la populație, având în vedere că le vor primi ieftin de la stat.
Un alt efect este scăderea randamentelor la datoria publică. BNR creează deodată ofertă pentru obligațiunile de stat, ceea ce înseamnă un preț mai mare, deci un randament mai mic.
Piața de obligațiuni de la București a suferit de pe urma reorientării fluxurilor internaționale și investitorii n-au mai căutat hârtiile românești. Dobânda la titlurile pe 10 ani ajunsese chiar aproape de 6% - lucrurile au arătat o ușoară îmbunătățire vineri. Erste nu se așteaptă la mari cumpărări de titluri în lei de către banca centrală și așteaptă o scădere a randamentelor la titlurile pe 10 ani cu 1,5-2 pp.
"Consideram că aceste măsuri de relaxare vizează evitarea fragmentarii în mecanismul de transmisie a politicii monetare și vor determina reducerea costurilor de finanțare în economia interna în perioada imediat următoare (după creșterea semnificativa din ultimele zile, în contextul undei de panica asociata pandemiei), aspect fundamental pentru contracararea presiunilor economice determinate de pandemie, dar și pentru evitarea unui blocaj similar cu cel înregistrat în perioada Marii Recesiuni", arată și Andrei Rădulescu, economist-șef al Băncii Transilvania.
Mai multă lichiditate în piață și mai ieftină înseamnă, însă, că presiunea de vânzare pe leu va fi mai puternică și mai ușor de finanțat.
ING estima, înainte de anunțul BNR, că leul va continua să performeze mai bine decât restul monedelor din regiune ca urmare a intervențiilor băncii centrale și a dobânzilor ridicate. Randamentul implicit pentru o poziție scurtă pe 12 luni pe leu era de peste 4%, față de sub 1% pentru zlot, forint sau corona cehească. Cu alte cuvinte, pariurile pe deprecierea leului erau dificil de finanțat. Acum situația s-ar putea schimba.
Leul nu este monedă de rezervă și nu poate exista în cantități mai mari în piață decât dacă e mai ieftin comparativ cu principalele valute. Fundamentele macro-economice ale României nu sunt nici ele bune. Deficitul fiscal era mare încă de dinainte să lovească epidemia și s-ar putea să sară de 5% din PIB în acest an, după unele estimări. Totodată, România este pe cea mai de jos treaptă recomandată investițiilor și are perspectivă negativă de rating, adică un singur pas să ajungă în categoria junk.
Un leu mai slab înseamnă nu doar probleme pentru firmele și persoanele fizice cu rate în valută și venituri în lei, ci și o creștere a inflației, în primul rând ca urmare a scumpirii importurilor.
Inflația s-ar putea să nu mai fie o grijă importantă pentru banca centrală acum, în contextul în care a scăzut cererea pentru mult produse și servicii din economie, în timp ce combustibilii continuă să se ieftinească consistent. Este adevărat că pe de altă parte există o presiune pe prețurile alimentelor, în condițiile în care populația a făcut provizii mai mult decât de obicei, iar în coșul de consum pe care se calculează inflația alimentele reprezintă circa o treime din influență.
Banca Transilvania se așteaptă la o temperare a presiunilor inflaționiste în perioada următoare.
Din punct de vedere al bugetului public, o inflație mai mare este dorită de Guvern, care are nevoie de pun PIB nominal cât mai mare la care să se calculeze deficitul. O contracție a PIB și în lei ar însemna probleme și mai mari pentru finanțele publice.
Există însă alte limitări pentru cât poate fi lăsat leul să cadă, și acestea țin tot de finanțele statului.
România are circa jumătate din datoria publică în valută, o cotă importantă, ceea ce înseamnă că o depreciere a leului ar fi scumpă și pentru bugetul public.
Dacă va dori să contracareze presiunea de depreciere, BNR va fi nevoită să vândă valută, o politică suboptimală în contextul în care ar inunda piața cu lichiditate. Adică va trebui să cheltuie mai mult din rezervă pentru a obține același efect ca în cazul în care ar fi mai puțini lei în piață și dobânzile mai sus. În sine, vânzarea de valută are efectul sterilizării lichidității din piață. Dascălu se așteaptă ca BNR să taie rezervele obligatorii în cazul în care intervențiile vor afecta băncile.
Rezervele BNR, la aproape o cincime din produsul intern brut, erau cam la același nivel cu cele deținute de băncile centrale ale Poloniei și Ungariei. Cea mai multă muniție o are Banca Cehiei, care are circa 60% din PIB în rezerve, cumulate pe vremea când încerca să oprească intrările de capitaluri care apreciau moneda națională. Erste se așteaptă la o creștere a cursului și ca BNR să permită o depreciere a leului de 5-7% pe an, față de 2-3% anterior, în condițiile în care banca centrală va interveni pentru a limita volatilitatea. O intervenție este așteptată la pragul de 4,9 lei/euro, arată Dascălu.
Rădulescu se așteaptă ca BNR să fie foarte activă în piața monetară, în piața titlurilor de stat și în cea valutară, cel puțin până se stabilizează percepția de risc pe piețele internaționale.
Erste consideră că impactul măsurilor BNR se traduce într-o creștere a PIB mai mare cu 1 pp în următorii doi ani.
BNR intră în rândul băncilor centrale care aplică politici neconvenționale și până acum s-a dovedit că e mai greu să te oprești decât să te apuci. Bănci precum Fed sau Banca Centrală Europeană nu au apucat încă să reducă bilanțurile umflate cu ocazia precedentei crize că au și anunțat noi măsuri pentru a combate actuala recesiune ce se prefigurează.
