Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni de 209 milioane de lei la un randament mediu de 8,47% pe an, cel mai ridicat din ultimii 12 ani. Evoluția vine în condițiile unei inflații ridicate, în timp ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arată că la avansul dobânzilor este și un semnal de la investitori cu privire la situația macroeconomică a României.
Investitorii au depus oferte de 255 de milioane de lei pentru titlurile cu scadența în aprilie 2036, una dintre cele mai lungi scadențe în circulație. Randamentul mediu de adjudecare a ajuns la 8,47%, față de 6,48% la o licitație pe aceleași titluri ținută în aprilie, respectiv 5,32% la finele anului trecut.
Este, totodată, și cel mai ridicat randament nominal plătit de statul român după ianuarie 2010 încoace. Atunci România era într-o criză bugetară, după ce deficitul ajunsese la 9% din PIB în 2009, în timp ce inflația era de 5%. În 2020 deficitul bugetar a depășit 9%, în 2021 a fost de peste 7% și inflația a ajuns în aprilie anul curent la aproape 14%. Dobânzile ridicate, cele mai mari din Uniunea Europeană, vor fi plătite mult timp - 14 ani în total în cazul acestui împrumut - chiar și după ce inflația va scădea, anul viitor fiind estimată de BNR la 6,7%, în condițiile în care ținta este de 2,5%.
”Este un semnal legat de faptul cum piețele văd situația fiscală”, spune Isărescu, întrebat dacă dobânzile ridicate la titlurile de stat sunt un indicator că investitorii penalizează situația macroeconomică a României.
Un împrumut de 200 de milioane de lei pe 10 luni a ajuns la un randament de 6,93%, la fel ca unul pe 63 de luni făcut la începutul lunii.
În această săptămână Finanțele au mai emis și titluri pe 10 ani la 7,93%, iar în piața secundară randamentele săriseră deja ieri peste 8%, după anunțarea datelor de inflație mai proaste decât așteptările și majorarea dobânzii cheie a BNR de la 3% la 3,75%.
Datoria publică a depășit 50% din PIB, față de 35% înainte de pandemie, însă Isărescu spune că acesta este în continuare unul dintre punctele pozitive ale României, având în vedere că cele mai multe țări europene au datorii semnificativ mai mari. Pe de altă parte, ponderea ridicată a cheltuielilor rigide este o piatră pentru România în ochii investitorilor.
Finanțarea deficitului este necesară pentru a câștiga timp, mai spune Isărescu, însă e nevoie de o ajustare care nu mai poate fi evitată.
În ultimele două luni Finanțele au avut probleme în a găsi împrumuturi la un preț care să-i convină, iar la unele licitații cererea din partea băncilor a și fost una redusă. Randamentele au crescut mai accelerat de la invazia rusească, în condițiile în care percepția de risc a crescut în toată regiunea.
Necesarul de finanțare este estimat de BCR la 151 de miliarde de lei pentru acest an, în creștere cu jumătate de punct procentual ca raport din PIB la 11,5% din PIB.
