Guvernatorul Mugur Isărescu a criticat din nou poziția fiscală dezechilibrată a României, care în ultimii ani a acumulat deficite bugetare, în condițiile în care cheltuielile cu salariile și pensiile au depășit 90% din venituri. Inflația ar putea intra într-o spirală dacă salariile vor fi majorate în perioada următoare, și deciziile devin mai dificile, avertizează Isărescu.
Creșterea deficitului bugetar începând cu 2015 a însemnat și creșterea cheltuielilor fixe ale statului, în principal cu salariile și pensiile, au lăsat guvernul fără spațiu de manevră, explică guvernatorul BNR.
“Anii 2013-2014, parcă și 2015 la început, au fost ani în care am îndeplinit criteriile de intrare în zona euro. Nu ce a fost până în 2015 e important, ci maniera brutală în care s-a relaxat, a urmat nebunia cu hai să reducem taxele, hai să creștem cheltuielile. Și acum plătim. Întrebarea pe care și-o pun creditorii e cum puteți să trăiți cu cheltuieli fixe de 90% din venituri. Ce marjă de manevră mai ai?”, spune Isărescu. “Mai ai și altceva de făcut în țara asta”, adaugă el și dă exemplul cheltuielilor cu armata în contextul războiului din Ucraina, sau a celor medicale din timpul pandemiei. “Mai întrebi de unde faci și investiții”.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Guvernatorul a arătat spre creșterea excesului de cerere din economie începând cu 2015, pe fondul deficitului ridicat și a creșterii salariilor, mai ales în sectorul guvernamental.
Deficitul bugetar a explodat în 2020, când a ajuns la aproape 10% din PIB și în 2021 a stat la peste 7% din PIB, în condițiile în care nivelul de la care deficitul este considerat excesiv este de 3%.
În situații de criză a prețurilor internaționale, Isărescu spune că economia nu ar putea fi protejată decât cu subvenții, pentru care însă nu avem resurse.
“Avem o problemă fiscal bugetară de ani buni. Nu mai avem de unde să reducem impozite sau să acordăm ajutoare”, spune Isărescu, și adaugă că schemele de compensare ale facturilor populației la energie adaugă deja costuri la buget, dar inflația ar fi fost aproape de 20% fără acestea.
Rata inflației a ajuns oricum la aproape 14% pe an în aprilie, iar Isărescu ridică și problema unei acutizări ale creșterilor de prețuri, în cazul în care ar fi alimentate de actualizarea salariilor – în ultimele luni, însă, dinamica salariilor a căzut sub cea a inflației.
“Cel mai periculos proces care ne pândește este o spirală prețuri-salarii”, spune guvernatorul. “Riscul există din punct de vedere politic, social. În situația în care inflația intră în spirală, deciziile vor fi mai dificil de luat”.
Isărescu spune că nu mai poate fi vorba de o scădere a veniturilor prin reducerea taxelor, dar și că după experiența de acum mai bine de un deceniu nu se mai poate discuta despre scăderea salariilor.
„Cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile. Ajustarea nu se mai poate face pe partea de cheltuieli, n-ai cum să mai tai”, spune Isărescu.
Ajustarea e însă inevitabilă, adaugă guvernatorul, și în momentul de față se câștigă timp prin finanțarea datoriei publice. Există și un semnal de la investitori cu privire la poziția macroeconomică a României prin creșterea costurilor de împrumut, chiar dacă acestea s-au majorat și în celelalte țări din regiune, mai explică guvernatorul.
Dacă situația fiscală este între punctele slabe ale României potrivit analizei investitorilor internaționali, datoria publică de 50% din PIB este încă un punct forte (deși a crescut de la 35% înainte de pandemie), arată Isărescu.
Guvernatorul trimite, însă, și un semnal piețelor în ceea ce privește cursul de schimb – leul a fost stabil în acest an, aproape nemișcat, în timp ce monedele din regiune au trecut prin perioade de volatilitate ridicată. ”Cursul va rămâne în continuare stabil”, spune Isărescu.
O depreciere a leului ar alimenta și mai mult inflația prin prețurile de import la energie, chiar dacă există unele opinii că ar duce și la o reducere a deficitului de cont curent, pe care însă Isărescu îl pune pe seama celui bugetar.
„Să fim atenți când facem afirmații că trebuie neapărat să depreciem cursul. Facem un surplus în sectorul neguvernamental ca să acoperim un deficit al sectorului public în continuare”, adaugă Isărescu.
BNR a revizuit prognoza de inflație în creștere puternică de la 9,6% la 12,5% pentru finele acestui an și de la 3% la 6,7% pentru următorul, pe fondul creșterii prețurilor la energie, care au afectat direct consumatorii, dar care împreună cu prețurile materiilor prime s-au transmis mai departe în costurile de producție și mai apoi în prețurile de consum.
Isărescu spune că nu vede riscul unei recesiuni în perioada următoare, dar că economia va crește mai puțin decât era estimat anterior, fără să ofere însă o prognoză.
BNR a majorat dobânda cheie de la 3% la 3,75% în această săptămână, însă rata rămâne sub cea din Cehia (5,75%), Polonia (5,25%) sau Ungaria (5,4%).
