Împrumuturile programate de Ministerul Finanțelor la începutul săptămânii au atras puțină cerere de la investitori – o licitație a fost anulată. Randamentele au continuat să crească pe toate scadențele depășind maximele ultimului deceniu. România plătește în continuare cele mai mari dobânzi la datoria suverană din regiune, însă Ungaria a ajuns la aproape același nivel, în timp ce costurile Poloniei au crescut de aproape șase ori față de acum un an.
Ministerul Finanțelor a ieșit luni în piață cu două emisiuni de titluri. Obligațiunile scadente în aprilie 2026 au atras o cerere de 251 de milioane de lei față de un prospect de 300 de milioane de lei. Oferta adjudecată a fost de 201,5 milioane de lei la un randament mediu de 6,5% pe an, cu 12 puncte de bază peste randamentul obținut săptămâna trecută la un împrumut cu o scadență cu două luni mai lungă.
Pentru titlurile scadente în octombrie 2034, ofertele subscrise au totalizat 225 de milioane de lei față de un prospect de 300 de milioane de lei, dar pe această redeschidere Finanțele nu au mai emis nimic din cauza randamentului prea mare cerut de investitori.
Dobânzile la împrumuturile statului au crescut în ultimul an pe fondul creșterii inflației și apoi al întăririi treptate a politicii monetare. În ultimele două luni aprinderea conflictului din Ucraina, care a culminat într-o invazie militară pe scară largă a Rusiei, a accelerat creșterea randamentelor după ce capitalurile au început să iasă din țările periferice. Față de acum un an, randamentul mediu la titlurile pe 10 ani în lei a crescut de la 3% la 6,72%, din care peste un punct a fost luat doar în ultimele două luni.
Banca Națională a României a intervenit luna trecută în piața secundară cu achiziții de circa 367 de milioane de lei, care au adus însă doar o scădere temporară a randamentelor – în condițiile în care piața interbancară a ajuns luna trecută la un deficit record de lichiditate în relația cu banca centrală.
Față de săptămâna trecută randamentele au crescut pe toată curba, mai ales pe termen scurt (+12 puncte de bază) și lung (+17 puncte de bază).
Cele mai mari creșteri de dobânzi, în Polonia și Ungaria
Creșterea costurilor de finanțare este un element comun pentru toată regiunea, în condițiile în care inflația a ajuns aproape peste tot la două cifre în martie - în Polonia (11%), România (10,2%), Cehia (12,7%), Ungaria (8,5%).
Dobânzile pe 10 ani sunt peste nivelul din urmă cu un deceniu în toate țările cu excepția Ungariei.
Mai cu seamă au accelerat costurile de finanțare ale Poloniei și Ungariei de la începutul războiului – ecartul dintre România și Polonia a ajuns de la 2 pp în toamna anului trecut la circa 70 de puncte de bază. De altfel, Polonia a înregistrat și cea mai amplă creștere a randamentelor în ultimul an, de la 1% în aprilie 2021 la circa 6% în prezent.
Randamentul pe 10 ani al Ungariei a ajuns la un nivel similar cu cel al României – chiar peste în câteva rânduri în ultima lună, deși pe parcursul ultimului an a fost și cu un punct procentual sub.
La 4%, dobânda medie a Cehiei este cea mai scăzută, dar vine de la circa 1,5% în urmă cu un an.
Chiar dacă o parte din creșterea ratei cheie a fost deja încorporată de piețe în prețul datoriei publice, există în continuare rezerve de creștere. România are cea mai redusă dobândă de politică monetară din regiune, la 3% pe an, iar unii dintre economiștii băncilor deja estimează un avans la 4,5% în acest an, în condițiile în care inflația de bază, urmărită de banca centrală, este deja la 7%, de două ori peste limita maximă a țintei de 3,5%.
