Încrederea în economia românească a scăzut în aprilie, cu corecții în toate sectoarele.
Indicele de încredere în economie (ESI) a scăzut în aprilie la 101,3 puncte, de la 102 puncte în martie, și a revenit sub nivelul de la finele anului trecut. La nivel european, ESI a scăzut, de asemenea, în aprilie de la 97,3 puncte.
ESI este un indicator compus, realizat pe bază de sondaj, care arată percepția managerilor din servicii (pondere 30%), industrie (40%), construcții (5%) și comerț (5%), dar și a populației (20%) privind starea actuală a economiei, precum și așteptările pentru evoluția viitoare.
Indicatorul este calculat de Comisia Europeană și are un nivel ridicat de corelare cu evoluția PIB. O valoare peste 100 de puncte înseamnă o expansiune a activității economice.
”Sectoarele care se bazează pe cererea populației, precum serviciile și comerțul au înregistrat scăderi abrupte ale așteptărilor privind evoluția viitoare a afacerilor în următoarele luni, în condițiile în care inflația mare mușcă din veniturile disponibile ale consumatorilor”, arată Eugen Sinca, analist la BCR.
Încrederea din sectorul manufacturier a scăzut cu 0,9 puncte față de martie, pe fondul scăderii comenzilor la export.
În sectorul serviciilor, încrederea s-a comprimat cu 0,8 puncte, în condițiile în care managerii se așteaptă la afaceri mai slabe în următoarele trei luni.
Aceeași poveste și în retail, unde scăderea a fost și mai amplă, de 4 puncte – managerii evaluează atât afacerile din ultimele trei luni cât și cele din următoarele trei ca fiind mai slabe.
Situația în construcții a rămas aproape neschimbată față de martie.
BCR estimează că economia va crește cu 2,1% în acest an, față de 4,7% în 2022, pe fondul unui avans mai rapid al investițiilor față de cel al consumului gospodăriilor, care în ultimii ani a generat mare parte din creșterea economică.
Intrările din fonduri europene – fondurile structurale plus cele din PNRR – ar urma să ajungă la 4-5% din PIB în acest an, în timp ce consumul populației este sub presiunea erodării economiilor făcute în trecut, mai arată analistul BCR. ”Creșterea economică din primul trimestru ar putea fi ușor negativă în termeni secvențiali, cu balanța riscurilor orientată în sus”, arată Sinca.
Cei mai mulți analiști estimează că economia va crește cu 2-3% în acest an și că inflația se va domoli treptat de la nivelul de 16,4% de la finele anului trecut la 7-8% la finele anului curent.
Estimarea băncii centrale este că inflația va scădea în continuare de la nivelul de 14,5% din martie până la 7% în decembrie, pe măsură ce creșterile anterioare de prețuri de pe parcursul anului trecut vor ieși din baza de calcul a ratei anuale – așa numitul efect de bază.
Anul următor, creșterea economică ar urma să accelereze, în timp ce inflația este estimată să încetinească suplimentar, dar să rămână încă peste ținta de maximul 3,5% a băncii centrale.
Salariile au crescut, în medie, cu aproape 15% pe an în februarie, nivel apropiat de cel al ratei inflației, ceea ce corespunde unei stagnări în termeni reali.
Pe de altă parte, finanțele populației cu credite la bănci au fost afectate de creșterea abruptă a dobânzilor, care au dus la rate mai mari și cu jumătate.
