România a înregistrat progrese considerabile în ultimii ani, care s-au reflectat în fundamente economice relativ solide comparativ cu țările vecine și în creșterea încrederii investitorilor, însă politicile fiscale prociclice și încetinirea reformelor structurale pun în pericol evoluția pe termen mediu, potrivit unui raport al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Economia României este estimată să crească cu 4,2% în acest an, cu 1,1% peste potențial, avansul urmând să încetinească în 2018 la 3,4%, arată instituția financiară în raportul privind consultările periodice cu România prevăzute de Articolul IV din Statutul FMI. Prognozele sunt neschimbate față de cele anunțate în aprilie.
Pe termen mediu, însă, FMI se așteaptă ca ritmul de creștere să încetinească, în condițiile în care efectele generate de stimulii fiscali se vor disipa, iar progresele în ceea ce privește reformele structurale rămân modeste.
CITEȘTE ȘI FMI atenționează Guvernul că deficitul va atinge 3,7% din PIB fără măsuri de reducere“Poziția fiscală prociclică va oferi un impuls temporar în ceea ce privește consumul și creșterea economică. Cu toate acestea, în lipsa unor reforme structurale care să sprijine majorarea investițiilor, creșterea este estimată să încetinească pe termen mediu, iar inflația subiacentă va crește progresiv. Riscurile asociate perspectivei sunt înclinate pe partea negativă, din cauza presiunilor estimate asupra bugetului și a provocărilor legate de accelerarea reformelor structurale”, se arată în raport.
Experții FMI notează că tăierile succesive de taxe și creșterile salariale peste nivelul productivității au stimulat consumul intern, însă ritmul investițiilor rămâne scăzut. O “reorientare” a politicilor în sensul prioritizării investițiilor va sprijini mai eficient obiectivul autorităților de a aduce mai mulți români în rândul clasei de mijloc, potrivit instituției internaționale.
Pe de altă parte, percepția că România a abandonat prudența fiscală, în contextul măsurilor analizate în această perioadă, ar putea afecta negativ încrederea piețelor, consideră FMI, care amintește că Moody’s a înrăutățit recent perspectiva asociată calificativelor acordate României, de la “pozitivă” la “stabilă”, tocmai din aceste considerente.
FMI recomandă Guvernului să păstreze o poziție fiscală neutră în 2017 și să evite politicile expansioniste, precum creșterea excesivă a salariilor și a pensiilor și reduceri suplimentare de taxe. De asemenea, autoritățile ar trebui să îmbunătățească calitatea investițiilor publice, printr-o mai bună absorbție a fondurilor UE și o guvernanță mai eficientă la nivelul companiilor de stat, să sprijine investițiile private, prin îmbunătățirea administrației publice și a funcționalității pieței muncii, precum și să mențină ritmul progreselor înregistrate în lupta împotriva corupției.
“Echipa FMI a recomandat măsuri imediate în vederea reducerii deficitului, axate pe reprioritizarea cheltuielilor și amânarea unei creșteri planificate a pensiilor, concomitent cu protejarea cheltuielilor sociale. Autoritățile preferă să aștepte și să monitorizeze execuția bugetară din prima parte a anului, însă, dacă nu vor fi luate măsuri în timp util, reducerea deficitului la 3% din PIB ar putea necesita reținerea (la rectificarea bugetară – n.r.) a buffer-ului automat de 10% din sumele alocate pentru cheltuieli și amânarea cheltuielilor de capital, ambele variante fiind o modalitate mai puțin deziderabilă pentru atingerea țintei de deficit”, potrivit raportului.
Potrivit estimărilor FMI, deficitul bugetar se va adânci la 3,9% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să scadă ușor, până la 3,8% din PIB.
Proiecțiile nu iau însă în calcul măsurile analizate de Guvern pentru 2017-2020, precum implementarea Legii salarizării unitare, reducerea contribuțiilor sociale și noi tăieri de taxe, măsuri care, dacă vor fi adoptate, ar putea duce la creșterea deficitului cu 6% din PIB până în 2022, spun oficialii FMI.
“Conform proiectului Legii salarizării unitare, salariul mediu va crește de peste două ori până în 2022. FMI estimează costul total al Legii la 61,2 miliarde lei, sau 6,6% din PIB, echivalentul unui impact net asupra bugetului de circa 2,6% din PIB, în plus față de ceea ce s-a estimat în scenariul de bază”, potrivit raportului.
