Jumătate dintre companiile care au cerut să se înregistreze pentru TVA, în prima jumătate a anului, au fost respinse de Fisc, fiind suspectate că vor să facă evaziune. Mediul privat contestă practica autorităților, care contravine jurisprudenței europene.
La începutul acestui an, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat drastic procedura de înregistrare în scop de TVA pentru a împiedica evazioniștii să mai intre în economie.
Specialiști în consultanță, avocați și contabili consideră că firme de bună credință sunt împiedicate să își deruleze afacerile fie pentru că li s-a respins cererea de înregistrare, fie pentru că li s-a anulat codul de TVA, pe motive lipsite de obiectivitate.
La jumătatea anului, conform raportului de activitate al instituției, „după implementarea noii proceduri, structurile teritoriale au primit 11.262 solicitări ce au fost analizate pe baza criteriilor de risc. Au fost soluționate, cu referate de aprobare/neanulare a înregistrării în scopuri deTVA, 5.049 solicitări. De asemenea, 4.867 de solicitări au fost soluționate cu referate de respingere/anulare a înregistrării în scopuri de TVA. Totodata, 551 de dosare au fost direcționate spre soluționare structurilor de antifraudă fiscală”.
Potrivit noii proceduri de înregistrare, firmele nou înființate trebuie să depună, în aceeași zi în care se înregistrează la registrul Comerțului, o cerere și o declarație pe propria răspundere în care să răspundă la 20 de întrebări și să aducă documente. Și firmele existente trebuie să facă aceleași demersuri dacă își schimbă asociații, administratorii sau sediul social. În caz contrar, sunt notificate de ANAF.
CITEȘTE ȘI BCR: 20.000 de clienți au acceptat oferta de reducere a ratelor la creditele ipotecare Fiscul decide cine poate să facă afaceri
Pe baza declarației (formularul 088), Fiscul analizează dacă solicitantul „justifică intenția și are capacitatea de a desfășura activitatea economică”. În opinia consultanților fiscali, criteriile sunt discutabile, iar punctajul nu este transparent, fapt care nu le permite solicitanților să își întocmească dosarul conform cerințelor legale.
În alte situații, criteriile Fiscului sunt imposibil de îndeplinit, deși ele nu au legătură evidentă cu intenția de a face evaziune, cum ar fi studiile administratorilor, veniturile acestora sau deținerea, în trecut, a unor firme care au intrat în faliment.
“Nu știu nicio firmă cu asociați străini care să fi reușit să se fi înregistrat anul acesta. Am avut trei cazuri doar luna trecută care au fost respinse pe motiv că asociații nu sunt cetățeni UE, nu au venituri în România și nu au studii superioare. Or, aceste criterii nu au legătură cu activitatea. Există antreprenori celebri în lume care nu au studii sau care au dat faliment și, apoi, au făcut afaceri de succes”, spune un avocat.
„Am văzut situații halucinante când administratori străini, numiți de societăți străine la conducerea filialelor românești nou înființate, a trebuit să facă proba studiilor și a veniturilor personale globale în fața autorității române în scopul obținerii codului de TVA”, arată Alexandru Cristea, partener TZA Tax.
Blocaj administrativ
Specialiștii spun că apar blocaje administrative și probleme fără soluție pentru că Fiscul nu explică motivele respingerii, ci doar transmite că „nu justifică intenția și nu are capacitatea de a desfașura activitate economică”.
Practic, când își propun să pornească afacerea, investitorii nu au certitudinea că se pot înregistra în scopuri de TVA. Business-urile aflate la început de drum au nevoie de cel puțin doi ani pentru a implementa un proiect și pentru a ajunge să genereze venituri, iar în perioada în care pun afacerea pe picioare au nevoie de codul de TVA ca să își poate deduce cheltuielile și să își mențină, astfel, cash-flow-ul la nivelul stabilit în planul de investiții. În caz contrar, TVA de 24% devine o cheltuială suplimentară. Pe de altă parte, anularea codului de TVA la înseamnă un blocaj în activitate pentru că dispare dreptul de deducere a taxei.
De la ce pornește disputa: Criteriile fiscului și decizia CJUE
Filtrele autorităților sunt, în opinia specialiștilor, în contradicție cu jurisprudența europeană. Astfel, în Cauza C527-11, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că prevederile directivei privind TVA „se opun refuzului din partea administrației fiscale a unui stat membru de a atribui un număr de identificare în scopuri de TVA unui solicitant pentru simplul motiv că acesta nu este în măsură să demonstreze că dispune de mijloacele materiale, tehnice și financiare pentru a exercita activitatea economică declarată la momentul formulării cererii sale de înscriere în registrul persoanelor impozabile”.
Decizia trebuie să aibă în vedere, potrivit CJUE, elemente obiective, că există indicii serioase care permit să se suspecteze că numărul de identificare în scopuri de TVA va fi utilizat fraudulos.
CITEȘTE ȘI România cheltuiește cel mai puțin din UE pe cercetare și dezvoltare, iar jumătate din bani vin de la stat Deciziile CJUE sunt obligatorii pentru instanțele românești, iar în noul Cod fiscal, care va intra în vigoare în 2016, a fost introdusă prevederea “în domeniul TVA și al accizelor, autoritățile fiscale și alte autorități naționale trebuie să țină cont de jurisprudența CJUE “.
Fiscul, evaluator al performanțelor economice, patrimoniale sau chiar intelectuale
Fiscul vrea să știe dacă: sediul social este în proprietate sau închiriat, domiciliul fiscal declarat este diferit de sediul social, societatea deține sedii secundare declarate, asociații și/sau administratorii au conturi bancare în țara și/sau străinătate. Alte întrebări vizează numărul de contracte individuale de muncă încheiate pentru obiectul de activitate, studiile/profesiile administratorilor persoane fizice avute în ultimul an, numărul de societăți la care au fost asociați/administratori în ultimii trei ani.
“Consider ca anumite întrebări sunt absolut nejustificate, cum ar fi cele legate de studii/profesii și ocupațiile avute de administratorii persoane fizice, veniturile brute ale asociaților și administratorilor, indicatorii financiari. Fiscul devine astfel un fel de evaluator al performanțelor economice, patrimoniale sau chiar intelectuale și se creează prezumția refuzului în situații care nu au legătura cu eventuale intenții evazioniste ale respectivelor persoane”, spune Alexandru Cristea.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fiscul, obligat să aducă dovezi când acuză firmele de fraudă. Prevederea încurcă planul de încasări După analiză, cererea este aprobată, respinsă sau considerată cu risc fiscal. Dacă riscul este scăzut sau mediu, administratorul companiei este invitat pentru interviu și i se cer noi documente. În urma discutiei, cererea este aprobată, respinsă sau este început un control antifraudă.
“Lista poate fi foarte lungă și poate include: diploma de studii a administratorului, dovada veniturilor administratorului din anul anterior, planul de afaceri în original, contractele cu clienții/furnizorii, contractele de muncă și extrase din REVISAL, dacă acestea există, nota explicativă privind intenția și capacitatea de a desfășura activități economice. Trebuie remarcat că există situații în care, deși există bună credință, unele documente nu pot fi efectiv puse la dispoziția ANAF din motive obiective”, explică Andreea Steinhart, partener Contexpert.
„Continui să cred că restricționarea acordării codurilor de TVA pentru companiile nou înființate, pe criterii dubitabile și deloc transparente, reprezintă o importantă problemă a administrării fiscale și o reală piedică pentru investitorii de bună credință. Bineînțeles că dacă restricționezi accesul companiilor la activități economice și, în definitiv, libera circulație a capitalurilor, vei diminua poate, în mod simplist, potențialele surse de evaziune”, spune Alexandru Cristea.
Procedura înăsprită, din nou, în vară
Procedura a devenit mai restrictivă în vară, când, printr-un ordin, au fost introduse alte întrebări: privind sumele de bani cu care asociații și administratorii au creditat alte societăți sau câte cereri de înregistrare a mai depus societatea.
Înregistrarea în scopuri de TVA are loc în patru situații: la cerere (odată cu înființarea), obligatorie (datorită depășirii plafonului de 220 mii lei), la cerere (pe parcursul activității) sau ca urmare a anulării codului de către administrația fiscală.
CITEȘTE ȘI În ce condiții trebuie să se înscrie PFA la pensie și să depună declarații la Fisc Noua procedură prevede că schimbarea sediului, administratorilor sau asociaților impune reverificarea societății prin depunerea formularului cu cele 20 de întrebări. „Administratorul unei firme importante de IT a decis să nu mai schimbe sediul, așa cum își făcuse deja planurile, pentru că nu are studii de specialitate și s-a temut să nu aibă dificultăți în păstrarea codului de TVA”, explică un contabil efectele noii proceduri pentru business.
Fiscul consideră că procedura dă roade
În comunicatele oficiale, fiscul apreciază că încasările din TVA în creștere cu 5 miliarde lei, în primele zece luni, se datorează și noii proceduri de înregistrare în scopuri de TVA. La solicitarea Profit.ro, ANAF nu a transmis un punct de vedere față de criticile formulate de specialiști.
