Românii nu pun în topul priorităților de business protejarea portofoliului de proprietate intelectuală și au solicitat în 2015 înregistrarea a numai 7.737 de mărci, prin Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), comparativ cu 8.659 mărci depuse în 2014, potrivit firmei de consultanță Cosmovici Intellectual Property.
Cele mai multe mărci cu protecție în România au fost depuse în domeniul publicității, managementului, educației, activităților sportive și de entertainment, dar și în tehnologie și dezvoltare software și hardware.
România nu are încă o poziție solidă pe harta țărilor care își protejează proprietatea intelectuală (IP) dacă luăm în calcul numărul de mărci românești depuse la nivel local, iar comportamentul de business cu privire la protejarea proprietății intelectuale nu s-a schimbat foarte mult, având în vedere că numărul depunerilor de mărci la nivelul României nu a crescut semnificativ de la un an la altul.
Paul Cosmovici, specialist în proprietate intelectuală în cadrul Cosmovici Intellectual Property spune că, totuși, există aspecte care s-au schimbat în comportamenul românilor, în ultimii ani.
"Firmele românești evită tot mai mult depuneri de mărci problematice, cum ar fi mărci foarte apropiate de branduri reputate. Pe de altă parte, decizia privind locul unde trebuie protejată o marcă devine mult mai sofisticată, multe firme acceptând să depună direct la nivel comunitar, sau chiar în jurisdicții mai îndepărtate, cum ar fi SUA sau China", a declarat Paul Cosmovici.
Schimbări au avut loc și în ceea ce privește calitatea depunerilor de mărci românești, mai spune reprezentantul firmei de consultanță. Astfel, chiar dacă nu avem mai multe mărci înregistrate, avem mai multe mărci de calitate în sensul că se caută într-adevăr branduri reale, construite profesionist.
"S-a depășit perioada în care se depuneau mărci pur descriptive, iar OSIM și-a sofisticat puțin practica, în sensul că se face o cercetare mai atentă în momentul depunerii", subliniază Paul Cosmovici.
Comportamentul față de mărcile depuse la nivel comunitar atât al companiilor românești, cât și al celor străine este influențat și de contextul european, mai exact regulile flexibile din cadrul Uniunii Europene la nivel de taxe, circulație a bunurilor sau în alte domenii vitale. Costul este încă un avantaj al spațiului comunitar, întrucât printr-o procedură simplă și un cost rezonabil reușești să protejezi o marcă în 28 de state membre.
La nivelul Uniunii Europene, în anul 2015, au fost depuse până acum peste 9.000 de mărci comunitare, prin Oficiul pentru Armonizarea Pieței Interne (OHIM) potrivit motoarelor de căutare din domeniul proprietății intelectuale, menționează Cosmovici Intellectual Property.
Anul trecut, cele mai multe aplicații de mărci, la nivel mondial, au fost depuse de Statele Unite ale Americii, Germania, Franța și Elveția, iar la capitolul brevete - fruntașe au fost Statele Unite ale Americii, Japonia, China și Germania.
Sursa: Agerpres
