Ministerul Finanțelor a redeschis două emisiuni de obligațiuni și a luat de la bănci 1,93 miliarde de lei, mult peste suma programată, profitând de scăderea randamentelor în urma deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, care a înlăturat, cel puțin pentru moment, pericolul ca un candidat cu vederi extremiste să câștige cea mai înaltă funcție în stat.
Finanțele au luat 885 de milioane de lei cu scadența în ianuarie 2026 și încă 1,04 miliarde de lei cu scadența în mai 2027. Ambele emisiuni au depășit valoarea de prospect de 400 de milioane de lei. Randamentele cerute de investitori au fost de 6,68% pe an, respectiv 6,87% pe an.
În piața secundară, curba randamentelor s-a mutat în jos cu 10-20 de puncte de bază față de vineri (dobânda la 10 ani a scăzut de la 7,39% la 7,19%), un semn că investitorii au apreciat ca favorabilă decizia fără precedent a Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale.
Indicele BET al Bursei de la București a crescut cu 2% luni, după ce trecuse pe verde încă de vineri, după anunțarea deciziei CCR.
Turul al doilea ar fi trebuit să se țină între candidata USR Elena Lasconi și candidatul independent Călin Georgescu, surpriza acestor alegeri, care prin declarațiile sale a neliniștit investitorii. Georgescu, pe lângă afișarea unor simpatii legionare și antonesciene, a pus în discuție și apartenența României la UE și NATO, precum și oportunitate scutului de apărare de la Deveselu, pe lângă ideea de campanie potrivit căreia statul sau persoane române ar trebui să dețină cel puțin 51% din orice companie cu capital străin.
Pe de altă parte, unii analiști consideră că CCR și-a depășit atribuțiile în decizia luată, mai ales că anterior a validat alegerile, și că și-a bazat decizia pe argumente insuficiente, precum documentele desecretizate de la serviciile secrete care ar fi arătat că „procesul electoral (...) a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
Erste se așteaptă ca noua guvernare să fie formată din PSD, PNL, UDMR și reprezentanții celorlalte minorități naționale, care au 53% din locurile parlamentare și că este neclar dacă USR va face parte din noul executiv, deși a semnat un protocol de colaborare pro-european înaintea turului 2.
Economiștii băncii austriece avertizează că românii ar putea plăti dobânzi mai mari pentru mai multă vreme ca urmare a instabilității politice, în condițiile unui deficit bugetar foarte ridicat, de circa 8,5% din PIB în acest an, care este penalizat de piețe.
„Există un risc material ca, având în vedere coaliția foarte complexă, ritmul consolidării fiscale să fie oarecum mai lent, întârziind demararea relaxării monetare”, consideră Erste.
Turul al doilea al alegerilor parlamentare ar urma să se țină în martie-aprilie, estimează Erste.
Randamentele pe termen lung au crescut substanțial în ultima lună, pe fondul tensiunilor politice, și au ajuns la cel mai ridicat nivel din regiune, depășind Ungaria.
