Senatorii Puterii au decis astăzi să mențină, în comisii, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația managementului corporativ, adăugând chiar o instituție de stat pe lista de companii scutite. Decizia a fost luată în contextul în care judecătorii Curții Constituționale au constatat însă că majoritatea parlamentară a ingorat principiul bicameralismului prin adoptarea legii, având în vedere că proiectul avea în vedere inițial doar exceptarea companiilor din industria de apărare.
Un proiect de lege depus, la începutul anului trecut, de parlamentari ai actualei majorități de guvernământ propunea scutirea de la procedura selectării unui management corporativ doar a societăților din industria de apărare Rasirom și Romtehnica, precum și a Administrației Națională de Meteorologie.
Guvernul a transmis Parlamentului că susține exceptarea doar a acestor companii.
Profit.ro a relatat că, pe fondul controverselor care au captat atenția asupra modificării legilor care reglementează sistemul judiciar, parlamentarii PSD-ALDE au decis, la finele anului trecut, scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația selectării unui management corporativ, incluzând aici și ”companiile de apă și transport”, fără o nominalizare exactă.
În forma finală a legii majoritatea de guvernământ a decis totodată ca Guvernul să aibă posibilitatea ca, printr-o hotărâre, în mod discreționar, să hotărască pentru ce companie va fi organizată recrutare prin concurs, conform legii în vigoare, și pentru care va fi numită conducerea.
La începutul acestui an, la sesizarea parlamentarilor PNL, judecătorii Curții Constituționale au decis că proiectul de lege care scutește noi companii de stat de obligația unui management corporativ este neconstituțional.
Curtea a constatat, în esență, că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, având în vedere că scopul legii inițiate era scutirea de la management corporativ doar a companiilor din industria de apărare.
Judecătorii Curții au arătat că includerea ”companiilor de apă și transport”, fără o nominalizare exactă, contravine normelor legislative în vigoare.
Curtea Constituțională a arătat, totodată, că dispozițiile referitoare la mandatarea Guvernului de a emite hotărâri prin care să prevadă excluderea altor entități economice de la aplicarea regimului juridic contravin rolului constituțional al Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, precum și regimului constituțional al hotărârilor de Guvern.
Obligați să pună în acord proiectul cu decizia Curții Constituționale, senatorii, primii care au rediscutat proiectul, au decis însă astăzi, în comisiile de specialitate, prin votul majorității PSD-ALDE, să mențină întreaga listă de companii scutite de management corporativ.
În plus, la propunerea majorității, pe lista a fost inclus și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. - I.F.N.
Senatorii Puterii au decis, în schimb, să țină cont de o parte a deciziei Curții și să elimine din lege atât scutirea ”companiilor de apă și transport”, cât și posibilitatea ca ulterior Guvernul să poată decidă prin hotărâre scutirea altor companii de stat de obligația managementului corporativ.
Anul trecut, la Senat, majoritatea de guvernământ stabilise scutirea a doar a circa 30 de societăți cu capital majoritar de stat de la această obligație legală.
În comisiile de specialitate, senatorii au inclus atunci, însă, în lista excepțiilor, și toate companiile de furnizare a apei, pe lângă companii precum Tarom, Monitorul Oficial și Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), plus alte societăți din industria de apărare. Printre acestea din urmă se numără IAR, Romaero, Avioane Craiova, Romarm, dar și Șantierul Naval Mangalia sau IOR București.
Ulterior, deputații au decis extinderea listei companiilor exceptate cu încă 68 de societăți.
Potrivit listei adoptate de deputați, multe dintre companiile scutite de selectarea unui management profesionist sunt companiile cu capital majoritar de stat care se regăsesc în proiectul Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), pe care Guvernul Tudose a întârziat să-l aprobe, dar pe care liderul PSD l-a depus și aprobat în Parlament.
Astfel, pe lista aprobată de majoritatea PSD-ALDE se regăsesc Hidroelectrica, Romgaz, Romsilva, Nuclearlecetrica, aeroporturile din București, Constanța și Timișoara, portul Constanța, CFR Călători și CFR Marfă, Poșta Română, Cupru Min, Unifarm, Șantierul Naval 2 Mai, Metrorex, Complexul Energetic Hunedoara, Compania Națională de Investiții Rutiere, Transgaz și Transelectrica.
În total au fost nominalizate 95 de companii de stat, cu argumentul că sunt incluse în proiectul Fondului Suveran, iar procedurile ”greoaie” de selectare a unui management profesionist ar întârzia înființarea fondului.
Pe lângă cele 95 de companii nominalizate, modificările menționează și ”companiile de apă și de transport”, fără a specifica care sunt acestea și fără a lua în considerare că acestea sunt cu sutele în subordinea autorităților locale.
Potrivit unui document guvernamental recent, semnat de fostul premier Mihai Tudose, din 417 de întreprinderi publice de subordonare centrală, doar 227 sunt active, iar din 1.427 de întreprinderi publice de subordonare locală, 1.240 sunt active, restul fiind în insolvență, faliment sau dizolvare.
