Cel mai mic salariu brut din sectorul public este pregătit să fie 1.750 lei chiar din ianuarie 2018, iar bugetarii să beneficieze ulterior, până în 2020 inclusiv, de o creștere medie salarială de circa 56%, incluzând creșterile deja promise în sectorul preuniversitar, sănătate și cultură. Creșterea va fi însă diferențiată în funcție de salariul fiecăruia. Guvernul vrea însă ca salariul minim din sectorul public să fie peste salariul minim pe economie aplicat și în sectorul privat.
Înainte de a fi prezentate aici, informațiile au fost anunțate pe Profit Insider
Astfel, în actuala formă a draftului asupra căruia încă se lucrează, pentru salarii între 1.750 de lei și 4.000 de lei vor fi creșteri substanțiale, între 4.000 de lei și 7.000 lei vor fi acordate creșteri doar pentru a putea menține încadrarea în ierarhie, iar pentru salarii de peste 7.000 de lei vor fi creșteri foarte mici (de maximum 3%) sau deloc, conform datelor draftului Legii salarizării unitare în sistemul bugetar.
Vechiul proiect, redactat de Guvernul Cioloș, stabilea că salariile bugetarilor vor crește în etape până în 2022, iar raportul dintre remunerația minimă și cea maximă va fi de 1 la 13, cu sporuri în limita a 30%. Cel mai mic salariu era de 1.625 lei (nu de 1.750 de lei cât este pregătit acum), iar salariul cel mai mare era de 21.540 lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Noul proiect este complet diferit de toate celelalte variante, inclusiv de cel elaborat în Guvernul Ponta.
Pentru funcțiile alese, noțiunea de salariu de bază va fi înlocuită cu cea de indemnizație, iar nivelul acestei indemnizații va fi legat de evoluția salariului mediu.
Cea mai mare indemnizație va fi cea a președintelui țării, care va avea coeficient 6, coborând până la 1,1, coeficientul pentru funcția de viceprimar de comună cu un număr de locuitori mai mic de 1.500.
Sporurile sunt prevăzute să nu depășească 30% din fondul de salarii al fiecărui ordonator. Fiecare ordonator va decide cum sunt acordate sporurile, pe categorii de salariați și pe nivel, astfel încât să nu depășească pragul de 30%. Această limită va fi stabilită la fiecare ordonator în parte, indiferent de tip.
Fondul de premiere va fi stabilit la 5% din fondul de salarii și va fi la dispoziția ordonatorului principal, pentru toți ordonatorii din subordine. Acesta va decide cum va fi distribuit acest fond între ordonatorii secundari și terțiari. Pentru fiecare an vor fi stabilite de la început care sunt salariile aplicabile pentru fiecare funcție în parte.
Problema principală o reprezintă salariul minim, pe care Guvernul vrea să îl fixeze la 1.750 de lei pentru sectorul public de anul viitor. La acest moment, salariul minim pe economie - aplicat atât în sectorul public, cât și în cel privat - este de 1.450 de lei, din 1 februarie.
Prin ridicarea salariului minim la 1.450 de lei, costul total al angajatorului - salariul complet care include contribuțiile achitate de acesta pentru angajat - a crescut în acest an la 1.783 lei, de la 1.538 lei.
În programul de guvernare al PSD este indicat că salariul minim brut pe economie va crește la cel puțin 1.750 de lei, dar în 2020. Pentru 2018, creșterea salariului minim brut pe economie este anunțată doar până la 1.550 de lei.
''Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei, iar 1.750 cu 2.150 de lei'', mai este însă indicat în programul Guvernului PSD.
Ministerul Muncii vrea însă să fixeze acest salariu minim la 1.750 de lei încă din 2018, dar pentru sectorul public, pentru a nu-i afecta financiar pe angajatorii din domeniul privat.
Confederațiile sindicale - care se ocupă și de soarta unor angajați din companii private - au atras atenția ministerului că o astfel de măsură va fi discriminatorie, deoarece s-ar lucra ''cu dublu standard'', în condițiile în care în sectorul privat sunt incadrați cu salariul minim și salariați cu studii superioare.
Proiectul final va indica dacă ministerul și-a menținut poziția în urma acestor atenționări.
