Reducerile de taxe prevăzute în Codul Fiscal, care vor însemna un minus de 6,5 miliarde de lei la venituri, dar și majorarea cu 5,2% a pensiilor, ca urmare a creșterii salariului mediu, de care sunt legate, au fost incluse în proiectul de buget pe 2017, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.
Înainte de a fi publicată aici, informația a fost prezentată cu mult înainte pe Profit Insider
“Am elaborat acest proiect de buget în cadrul ministerului și îl voi lăsa pe birou viitorului ministru de Finanțe. Decizia aprobării lui va rămâne guvernului desemnat după alegeri”, spune Dragu.
Proiectul prevede, pentru 2017, venituri totale de 243,3 miliarde de lei, respectiv 30,1% din PIB (în scădere față de 2016, când ponderea în PIB a fost de 31,1%), și cheltuieli totale de 267,2 miliarde de lei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Bugetul este fundamentat pe o creștere reală a produsului intern brut estimată la 4,3%, până la o sumă efectivă de 807,4 miliarde de lei, comparativ cu 758,5 miliarde de lei anul acesta. “În niciun caz nu puteam prevedea un avans PIB de 5,5% pentru a fundamenta pe el realist bugetul”, afirmă Dragu. Astfel de creșteri ale PIB sunt vehiculate în programele electorale ale unor partide ca fundament pentru măsuri cu impact bugetar promise pentru perioada în care vor ajunge la guvernare.
La aceste niveluri de venituri și cheltuieli, deficitul bugetar se va manține sub 3%, spune Anca Dragu.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Toate salariile bugetarilor - Cât primesc președintele, premierul și parlamentarii, dar și profesorii, medicii, polițiștii, judecătorii și preoții “Și acest buget ține cont de elementele prevăzute în Codul Fiscal, respectiv reducerea ratei standard a TVA la 19%, eliminarea taxei de stâlp și a supraaccizei”, arată ministrul Finanțelor, precizând că efectul acestor relaxări fiscale a fost inclus în proiectul de buget pe anul viitor printr-un minus de 6,5 miliarde de lei la venituri.
Pensiile sunt majorate cu 5,2% din 2017
Ca urmare a majorărilor salariale de anul acesta, care vor ridica și nivelul salariului mediu pe țară, vor crește, anul viitor, și pensile. “Asigurăm prin proiectul de buget și majorarea pensiilor cu 50% din creșterea salariului mediu brut plus inflația, iar la nivelurile estimate pentru acestea ne iese o creștere de 5,2% la pensii”, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor.
Concret, cheltuielile cu pensile sunt prevăzute să crească, anul viitor, cu 2,6 miliarde de lei, la 54,2 miliarde de lei, de la 51,6 miliarde de lei în 2016. Și pentru pensile speciale alocarea bugetară se majorează cu jumătate de miliard de lei, de la 5,5 miliarde de lei anul acesta, la 6 miliarde de lei anul viitor.
Cheltuielile totale cu asistența socială, care includ pensile, dar și alte alocații, sunt majorate față de anul acesta cu 3,4 miliarde de lei, de la 80,7 miliarde de lei, la 84,1 miliarde de lei.
Alte 3 miliarde de lei în plus față de 2016 va cheltui statul anul viitor și pentru personalul angajat în structurile publice.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Modificări Codul Muncii: Angajatorul care își remunerează angajații sub salariul minim va risca închisoarea numai în anumite condiții La capitolul investiții este prevăzută, de asemenea, o majorare a cheltuielilor, de la 38,4 miliarde de lei, în 2016, la 42,2 miliarde de lei anul viitor, potrivit proiectului de buget elaborat de minister.
Pensiile private, din nou sacrificate
Pentru a face loc acestor creșteri de cheltuieli, transferurile către fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) vor crește în 2017 cu doar 0,4 puncte procentuale din contribuțiile la sistemul public, nu cu 0,9 puncte cum era prevăzut, fiind luată din nou decizia de a amâna recuperarea diferențelor de transfer accumulate în anii anteriori din aceleași considerente bugetare. Astfel, contribuțiile la pensii private nu vor ajunge nici anul viitor la nivelul maxim de 6 puncte prevăzut în lege.
La finele lui 2015, Guvernul amânase până în 2017 termenul până la care contribuțiile la fondurile private de pensii urmau să ajungă la 6 puncte procentuale, contribuția avansând, în 2016, cu doar 0,1 puncte, nu cu 0,5 puncte cum era prevăzut inițial.
“Ne descurcăm și fără FMI”
Cu o astfel de structură de venituri și cheltuieli, România se va putea situa cu deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, spune Dragu, arătând că și execuția pe 2016 se va încheia fără a depăși deficitul prevăzut, de 2,9% din PIB. Ministerul Finanțelor nu exclude nici posibilitatea ca deficitul să fie chiar mai mic, însă amintește că se menține sezonalitatea cheltuielilor, cu creșteri importante în ultimele două luni ale anului.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Modificări Codul Muncii: Angajatorii vor avea o nouă obligație față de angajați “E primul an din perioada 2009-2015 când România nu mai e sub monitorizarea FMI și a Comisiei Europene, în cadrul unui acord de împrumut și am arătat că putem să gestionăm țara și fără un astfel de acord”, spune Dragu. Potrivit afirmațiilor sale, România nu mai are în acest moment nevoie de un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internațional. Lucru pe care l-a susținut și când a fost numită ministru de Finanțe. “Nu văd care mai e avantajul acum. Am arătat că putem gestiona singuri. Nici pentru instituțiile financiare nu e bine, trebuie să explice în board de ce este nevoie să stea foarte mulți ani la rând într-un acord de finanțare cu o țară. E nevoie de responsabilitate în politici”, conchide Dragu.
