Statul ar trebui să sprijine mai mult firmele care încearcă să promoveze un produs românesc atât în țară, dar și în străinătate, nu să le transmită "ridicări din umeri", sau măcar să nu le mai încurce prin modificarea legilor de la o zi la alta dacă efectiv nu le poate ajuta, sunt concluzii ale celei de-a doua și ultima zi a conferinței Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro organizată de Profit.ro la BNR. Plus un avertisment: cine nu crede că în următorii 5-15 ani vom avea o nouă criză se înșală!
Există riscuri la nivel global și dificultăți cu care și România se va confrunta, dar o nouă criză nu se vede, deși țările emergente au probleme în acest moment, a afirmat Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR.
Cristian Sporiș, vicepreședinte al Raiffeisen Bank, a apreciat însă că o criză va veni, deși nu o vedem acum, dar este de așteptat în următorii 5-15 ani.
"Vedem problemele din economiile emergente, problemele din China și încetinirea economică de acolo, dar până la un nivel pe care noi nu putem să-l vedem decât ca dezirabil", a spus Olteanu.
Pe de altă parte, Cristian Sporiș spune că cine nu crede că în următorii 5-15 ani vom avea o nouă criză se înșală.
"Criza va veni. Nu vrea să fiu în contradicție cu domnul viceguvernator Olteanu. Criza, nu o vedem acum, dar va veni. Cine crede că nu vom avea crize în următorii 5-10-15 ani se înșeală. Tot timpul se vor crea bule care trebuie să se dezumfle, întrebarea e cine plătește", a declarat vicepreședintele Raiffeisen Bank, responsabil cu aria de creditare corporate din bancă.
Sporiș a vorbit despre criză în contextul în care sistemul bancar are cerințe din ce în ce mai mari de capital, iar investitorii vor fi tentați să pună banii în industrii care generează randamente mai ridicate.
CITEȘTE ȘI EVENIMENT PROFIT, prima zi: Isărescu, Cioloș, oficiali BNR, miniștri și investitori au deschis ușa arătând problemele acute Probleme acute și riscuri reale au fost indicate și în panelul destinat sectorului IT, unde șeful eMAG, Iulian Stanciu, a apreciat că experiența acumulată de români în multinaționalele IT&C prezente pe piața locală ar trebui utilizată pentru construirea de produse românești și a atenționat asupra faptului că statul nu sprijină companiile românești care ies pe piețele externe.
"Spre exemplu, statul nu a oferit susținere atunci când eMAG, care este un brand românesc, a fost agresată în alte state. Am primit ridicări din umeri", a afirmat omul de afaceri.
Dacă tot nu pot ajuta, autoritățile au primit o rugăminte din partea vicepreședintelui RCS&RDS, Valentin Popoviciu: măcar statul să nu încurce în dezvoltarea rețelelor telecom!
El a arătat că operatorii telecom privați au investit, în ultimii 10-15 ani, sume mari în dezvoltarea rețelelor telecom, care asigură viteze mari de acces la internet, și ar trebui lasați să își facă treaba în continuare, nu blocați prin modificări ale cadrului de reglementare.
Directorul de marketing al UPC România, Bogdan Bucurei, a precizat la rândul său că investițiile în rețelele telecom și, implicit, creșterea accesului populației la internet, aduc un plus la dezvoltarea economică a unei țări, iar extinderea rețelelor de internet în mediul rural este binevenită, dar nu contribuie semnificativ, sub 5%, la creșterea suplimentară a PIB-ului.
CITEȘTE ȘI Stanciu, eMAG: A venit timpul să construim produse românești; Noi, ca susținere a statului în străinătate, am primit ridicări din umeri Ministrul Comunicațiilor, Marius Bostan, a admis că este meritul operatorilor privați că România are autostrăzi informaționale competitive, în raport cu cu infrastructura rutieră căreia îi lipsesc autostrăzile, dar a arătat în același timp că acesta este și meritul autorității de reglementare, care a promovat concurența în domeniu.
Bostan s-a arătat optimist în privința viitorului industriei telecom și a anunțat că a reușit să prezinte în ședința Guvernului un proiect de lege care, dacă va fi aprobat, va permite operatorilor să instaleze fără costuri suplimentare rețele telecom pe proprietățile statului.
Au fost indicate soluții pentru companii și în ceea ce privește sistemul fiscal, Gabriel Biriș, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, anunțând că o echipă mixtă a Direcției de Legislație Cod Fiscal din Ministerul Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) lucrează, în acest moment, la modificarea formularului 088 de înregistrare în scopuri de TVA, urmând ca o soluție să fie finalizată în câteva zile, cel mult o săptămână.
El a arătat că modificările de fiscalitate, intrate în vigoare la începutul acestui an, au dus la mutarea PFA către microîntreprinderi, datorită taxării mai reduse, și a admis că noul sistem de impozitare a clădirilor ar trebui simplificat, păstrându-se ceea ce este bun și renunțându-se la complicații, cum sunt prevederile referitoare la valoarea impozabilă.
Și bancherii au ajuns la o concluzie, și anume că tehnologia va mușca din afacerile tradiționale ale băncilor, deoarece serviciile alternative de plată, crowd funding-ul sau monedele virtuale vin puternic din urmă peste bănci, care vor fi obligate să se adapteze noii realități. Pe de altă parte, cerințele mai mari de capital fac băncile din ce în ce mai puțin atractive, iar investitorii își vor pune banii în alte părți.
CITEȘTE ȘI Olteanu, BNR: Politica fiscală a statului mi se pare, hai să nu spun schizofrenică, să spun contradictorie "În următorii 10 ani, un rol important îl va juca tehnologia. Va disloca o parte din rolul băncilor comerciale", crede Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank.
Pe de altă parte, acționarii băncilor sunt presați să aducă din ce în ce mai mult capital, după ce criza a arătat cât de puțin capitalizate sunt în fața unor șocuri.
"Ne aflăm într-o perioadă în care investițiile în domeniul bancar nu mai sunt chiar așa de interesante cum erau acum câtva timp. Hai să vorbim de anii 2000, când toate investițiile în domeniul bancar însemnau blue chips (cele mai valoroase companii la bursă). Acum, acționarii sunt din ce în ce mai văduviți de dividend și din ce în ce mai apăsați de a contribui la consolidarea băncii", a spus Radu Ghețea, președintele Comitetului Director al CEC Bank.
El a apreciat în același timp că Legea privind redresarea și rezoluția bancară, cunoscută mai bine sub numele de legea bail-in, care permite recapitalizarea băncilor falite cu banii deponenților, va duce la o mișcare serioasă a structurii depozitelor în sistemul bancar local.
Cristian Sporiș, vicepreședinte al Raiffeisen Bank, a explicat la rândul său că cerința de capital a băncilor va crește gradual până la 8,5% în 2019, față de 2% cât era înainte de criză. Peste aceasta se mai adaugă și un procent între 1 și 2,5%, dacă banca este una de risc sistemic.
O concluzie de moment a fost formulată și de către Gabriel Crețu, directorul companiei de brokeraj credite Adwisers, care a remarcat că lipsa de transparență a sistemului bancar a condus la scăderea acută a încrederii românilor în bănci, acestea reușind contraperformanța să și înregistreze pierderi în ultimii ani și să-și atragă și antipatia publicului.
Din atenția băncilor nu putea lipsi proiectul legii privind darea în plată, mai exact amendamentul pregătit de inițiator prin care statul să-și asume plata garanției Prima Casă chiar și în cazul în care debitorul dă în plată. Enache Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, afirmă că, în forma curentă, legea face invalidă garanția statului, dar, în același timp, dacă amendamentul inițiatorului trece, atunci statul va fi ținut responsabil să plătească garanția. Un prim efect ar fi acela că datoria publică va crește, ca urmare a reevaluărilor Comisiei Europene. În scenariul în care 50.000 de debitori Prima Casă vin să lase cheile băncilor, bugetul de stat plătește un miliard de euro.
CITEȘTE ȘI Olteanu, BNR: Nu văd premisele unei noi crize; Sporiș, Raiffeisen: O nouă criză va veni sigur, nu o vedem acum Panelul sectorului energetic a stat sub semnul viitoarei legi a redevențelor, pregătită de Guvern, președintele Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), Artur Stratan, arătând că investițiile necesare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature de țiței și gaze, care să oprească declinul natural al producției de hidrocarburi din România, sunt uriașe, motiv pentru care Guvernul trebuie să reducă redevențele pentru producția extrasă din aceste zăcăminte vechi.
România are supracapacitate de rafinare de țiței, comparativ cu nevoile locale, și din ce în ce mai puține posibilități de export, dat fiind că țările emergente mari consumatoare de produse petroliere își fac propriile rafinării, moderne și cu angajați puțini, și își satisfac astfel cererea la costuri reduse, a atenționat și directorul executiv pentru rafinare și marketing al NIS Petrol, Ileana Bălțatu.
În același context s-a pronunțat și directorul financiar al OMV Petrom, Andreas Matje, care a arătat că extracția de gaze din Marea Neagră are nevoie de posibilități de export pentru a fi fezabilă.
Directorul general al Transgaz, Petru Văduva, a precizat că Transgaz practică deja cel mai mare tarif de transport al gazelor naturale dintre toți operatorii naționali de profil din UE, iar investițiile masive care trebuie făcute pentru interconectarea sistemului românesc de transport cu cele europene, inclusiv pentru aducerea la țărm a potențialei producții de gaze offshore din Marea Neagră, riscă să majoreze și mai mult acest tarif, dacă prin noile conducte nu se vor transporta realmente gaze, care să acopere costurile.
O provocare a fost lansată de Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea: Chiar avem nevoie de investiții în electricitate de 30 de miliarde de euro? El a contestat cifra vehiculată de oficiali, potrivit căreia necesarul de investiții în sectorul de electricitate ar fi de 30 de miliarde de euro, în contextul în care valoarea de piață a întregului sistem energetic românesc abia se ridică la 91,5 miliarde de lei (20 de miliarde de euro). Dacă suma ar fi cât de cât apropiată, atunci statul ar trebui să facă eforturi să atragă resursele investitorilor privați prin intermediul bursei îmbunătățind guvernanța companiilor unde este majoritar, a fost opinia acestuia.
Concluzia tuturor celor prezenți a fost că evenimentul organizat de Profit.ro la sediul Băncii Naționale și care a reușit, pentru prima dată în acest an și de la instalarea noului Guvern, să reunească membrii Executivului, reprezentanții sectorului bancar și unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri ai momentului a provocat o analiză amănunțită a problemelor acute din toate domeniile și a indicat deja soluții care să amelioreze situația, cu șanse reale să fie aprobate de autorități.
