Tehnologia va mușca din afacerile tradiționale ale băncilor. Serviciile alternative de plată, crowd funding-ul sau monedele virtuale vin puternic din urmă peste bănci, care vor trebui să se adapteze noii realități. Pe de altă parte, cerințele mai mari de capital fac băncile din ce în ce mai puțin atractive, iar investitorii își vor pune banii în alte părți. La aceste concluzii au ajuns bancherii, în cadrul dezbaterilor din conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la Banca Națională a României.
“Mecanismele pe care piața le folosește în mod tradițional sunt total provocate”, spune Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR.
Mergem spre o epocă în care se redefinește industria, care se va transforma mai degrabă într-un model de serviciu, de tipul „custom”, crede Olteanu.
Schimbările vin din avansul tehnologic masiv. Conceptul de start-up se redefinește complet. Dacă înainte firmele creșteau gradual, acum o afacere nouă poate ajunge o companie gigant într-un timp foarte scurt, spune oficialul băncii centrale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Băncile pierd din serviciile, cum ar fi cel de plăți, unde până recent aveau exclusivitate. “Sistemul bancar va trebui să își găsească locul”, spune Olteanu.
Anul trecut au fost cumpărate 1,5 miliarde de smartphone-uri și standardul 5G se apropie, cu rate de transfer de 1000 de ori mai mari decât cele actuale, lucru care va schimba și modul de funcționare al băncilor, afirmă Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank.
CITEȘTE ȘI Jiru: Mi-e teamă de amendamentul la darea în plată ca statul să plătească garanția Prima Casă. Dacă vin 50.000 de oameni cu cheile, bugetul plătește 1 mld. euro “În următorii 10 ani, un rol important îl va juca tehnologia. Va disloca o parte din rolul băncilor comerciale”, crede Oprescu.
Industria de crowd funding (finanțarea participativă) a ajuns la 35 de miliarde de dolari anul trecut, sumă care pălește în fața miilor de miliarde de dolari din bilanțurile băncilor, dar crește exponențial, explică bancherul.
“În 3-4 ani de zile vom discuta despre crowd funding ca unul dintre pricipalele surse de finanțare”, declară Oprescu.
Tot tehnologia a permis apariția monedelor alternative, a cripto-monedelor de tipul bitcoin, care scapă de sub reglementarea autorităților și sunt din ce în ce mai utilizate și mai acceptate de comercianți la nivel global. Aceste monede nu au nevoie de autoritatea pentru a fi certificată, ele fiind validate și certificate de piață, explică Oprescu.
Olteanu spune că inclusiv la nivelul boardului BNR s-a discutat despre bitcoin și despre jurisdicția de legiferare a acestei monede.
Pe de altă parte, acționarii băncilor sunt presați să aducă din ce în ce mai mult capital, după ce criza a arătat cât de puțin capitalizate sunt în fața unor șocuri. Deși finanțarea în acest moment este ieftină, iar Olteanu spune că trebuie să ne obișnuim pentru încă câțiva ani la nivel mondial cu dobânzi mici, capitalul nu e și preferă zonele care oferă randamente.
“Ne aflăm într-o perioadă în care investițiile în domeniul bancar nu mai sunt chiar așa de interesante cum erau acum câtva timp. Hai să vorbim de anii 2000, când toate investițiile în domeniul bancar însemnau blue chips (cele mai valoroase companii la bursă). Acum, acționarii sunt din ce în ce mai văduviți de dividend și din ce în ce mai apăsați de a contribui la consolidarea băncii”, spune Radu Ghețea, președintele Comitetului Director al CEC Bank.
Cristian Sporiș, vicepreședinte al Raiffeisen Bank, a explicat că cerința de capital a băncilor va crește gradual până la 8,5% în 2019, față de 2% cât era înainte de criză. Peste aceasta se mai adaugă și un procent între 1 și 2,5%, dacă banca este una de risc sistemic.
“Întrebarea e, cine dintre investitori va mai pune capital în aceste instituții de credit”, spune Sporiș. “Instituțiile de credit se vor transforma încet-încet în instituții de utilitate publică. Doar că randamentul e mai mic decât în cazul unor companii de utilități”, conchide el.
