UPDATE: prețul țițeiului Brent a urcat la peste 91 de dolari/baril, o creștere de circa 7% față de ziua precedentă și de circa 20% în ultima săptămână.
„După relaxarea de miercuri, piața din Europa Centrală și de Est a revenit ieri la o tendință de vânzare sub influența sentimentului global”, arată Frantisek Taborsky, strateg pentru piețele valutare la ING Bank.
Randamentele au crescut cu 2-8 puncte de bază față de joi, în funcție de scadență, pentru titlurile românești. Față de finele săptămânii trecute, randamentele au urcat cu 9 puncte de bază la scadența de 6 luni (până la 6,06% pe an), până la 39 de puncte de bază pe scadența de 10 ani (6,53%).
Ministerul Finanțelor a respins, joi, toate ofertele la o licitație de titluri pe termen relativ scurt (14 luni) din cauza randamentului prea mare cerut de investitori.
"Deși piața valutară pare să se fi stabilizat în regiune, randamentele pe termen lung au continuat să crească joi", arată o analiză a Erste, care remarcă mai ales creșterea cu 40 de puncte de bază în această săptămână a randamentelor la 10 ani ale Poloniei.
Analistul ING notează, de asemenea, presiunea de vânzare mai ales din Polonia și Cehia, care a dus la creșterea randamentelor.
„Pe de altă parte, piața valutară rămâne relativ stabilă, iar perechile valutare nu au depășit maximele de marți”, adaugă Taborsky.
Leul a fost cel mai puțin afectat zilele acestea de presiunile valutare, în condițiile controlului BNR. În schimb, analiștii notau zilele trecute creșterea dobânzilor pe termen scurt. De regulă, creșterea dobânzilor vine pe fondul unui deficit de lichiditate, care poate fi generat de intervențiile BNR în piața valutară, care duc la reducerea ofertei de lei prin vânzarea de valută.
Ratele ROBOR au crescut cu 13-14 puncte de bază în această săptămână, însă sunt în scădere ușoară în ultimele două zile, față de vârfurile atinse miercuri.
Scenariu cu peste 100 de dolari/baril și 100 euro/MWh la gaze = inflație
Prețul țițeiului Brent a înregistrat încă o creștere vineri, până în buza 90 de dolari/baril, pentru ca mai apoi să revină spre 88 de dolari/baril, în creștere cu 3,3%. Prețul gazului pe piața europeană a crescut cu circa 2,5% vineri, la 52 euro/MWh.
Există riscuri ca inflația să crească în cazul prelungirii conflictului, cred analiștii. UniCredit a revizuit în creștere inflația din zona euro de la puțin sub 2% la circa 2,5%, ca urmare a impactului energetic, într-un scenariu în care cotațiile vor scădea treptat de la vârfurile recente și vor fi în jurul a 70 dolari/baril pentru petrol și 35 de euro/MWh pentru gaze.
Într-un scenariu advers, barilul de petrol ar ajunge la 100 de dolari/baril, iar gazul s-ar scumpi la 100 euro/MWh, urmând să se stabilizeze la aceste niveluri pentru restul anului. Inflația în zona euro ar urma să crească la 3,5-4%.
În scenariul de bază al UniCredit, creșterea economică ar fi afectată destul de puțin, cu un impact de 0,1 pp, la o dinamică de 0,9% în 2026 și 1,3% în 2027. În scenariul advers, însă, impactul ar fi considerabil mai serios, cu 0,8 pp și 1 pp, la o medie de 0,7-0,8% în 2026-2027, pe fondul comprimării consumului și investițiilor.
„Dacă condițiile financiare se înăspresc deosebit de puternic și lanțurile de aprovizionare suferă perturbări majore, șocul negativ al creșterii ar putea fi și mai mare”, arată analiștii UniCredit.
ING remarcă semnalele guvernelor că se pregătesc să intervină în piața energie dacă este nevoie și dacă majorarea cotațiilor va fi transmisă consumatorilor.
„Este clar că guvernele își amintesc încă impactul copleșitor din 2022, după izbucnirea conflictului din Ucraina. Prin urmare, se poate presupune că impactul prețurilor la energie asupra inflației ar trebui să se încadreze în limite acceptabile, iar ștacheta pentru majorările ratelor dobânzilor de către băncile centrale este foarte ridicată, inclusiv pentru că valuta rămâne stabilă deocamdată”, arată Taborsky.
România este în mod deosebit expusă la creșterile de prețuri la energie. Fiecare 10 dolari în plus la barilul de petrol aduce un plus de 0,5 puncte procentuale la rata inflației, ca urmare a efectelor de runda a doua, arată analiștii.
Amenințarea unei inflații mai mari – în condițiile în care rata inflației din România este oricum cea mai ridicată din UE, la 9,6%, și este așteptată să stea în jurul a 10% până în trimestrul al treilea – întărește așteptările analiștilor care mizau pe o scădere a dobânzilor abia din august, care va fi de mai mică amploare decât în estimările inițiale.
